Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
lOAN POP 6 22° Orbonas, care va ajunge mai tirziu asesor la Tabla regeascä din Tirgu-Mure*18. Intr-un raport al locatementului Cant, din 25 apailie, acela?i an, se mentioneazä faptul cá magistratui ora$ului Reghin a donat companiei de gräniceri cu ocazia acestei festivitati 26 de flor,mi, iar locuitarul Lupu $erban 4 florin i19. Se .?tie cä acéla", lpcuitor Lupu ßerban, ímpreuná cu sotia sa Fira, a ajutat ín timpul revolutiei pe Constantin Romanu-Vivu, prefectul Legiunii a Xll-a románé, precum $i pe tribunii $i vicetribunii acestuia, fapt consemnat de $tefan Branea ín cronica sa. In a doua parte a anuilui 1850, companiile regimemtuluii se vor intoarce treptat in statiunile din districtul lor, fiind dizolvate, dar gränicerii läsafi la vaträ, unde brätele lor de rnuncä erau atit de necesare pentru refacerea go&podäriilor ruinate $i reconstruirea numeroaselor case incendiate. Starile de fapt din camunele de pe teritoriul regimentului in aceastä perioadä rezultä dintr-o serie de dooumente ale vremii. Ar,a, de pildä, intr-un memoriu cätre comanda regimentului, locuitorii din Manor arätau la 2 ianuarie-1850 cä in timpul revolutiei li s-а distrus complet léptéiül de animale din care cauzä nu-?i pot efectua mnuoile agricole aduce lemne din pädure in acea iarnä atit de grea. In memoriu se aratä, de asemenea, cä 42 de oameni au fost impu^cati in timpul revolutiei, iar altii au piecat cu babai ionul al Ill-Iea operativ in Bucovina, astfei incit in sat aproapa cä nu mai sint bärbati decit väduve ?i copii, care sint expuli foamei ?i frigului20. In consecintä, locuitorii cer sprijin din partea autoritätilor militare, precum ?i permisiunea de a-$i täia aduce lemne dintr-o pädure mai apropiatä. La 4 martié 1850, locuitorii din Mängel adreseazä $i ei un memoriu cätre comanda regimentului in care aratä cä satui lor este cel mai särac din districtul in eeea ce prive?te cre^terea animalelor. „Dacä unul sau altui din säteni vrea sä tmä ni$te vite — se mentioneazä in memoriu — este ne volt, cum a fost pina acum cazul, sä cumpere furaje de la satele invecinate cu pret dublu. Pinä acum ne-am ajutat, parte prin cumpärare, parte prin muncä in jumatate de la satele ?i domeniile invecinate, acum insä dupä liberarea in ce prive$te slujba de robotá, la toate domeniile unde táránul nu este impiadicat de la lucrarea pámíntului, nu se mai poate ob|.ine nici ,pe platä $i nid in parte vreo bucatá de teren ?i deoi, sintern silit.i sä raminesm intr-o säräcie foarte mare“21. In memoriu se mentioneazä faptul cá határul satului fiind deluros, nu se poate ara decit cu patru animale la un plug, necesitind in acela$i timp íngrásaminte. „Ca ипиате, — se aratä in memoriu — noi, ca servitori ai impäratuliui, trebuie sä träim mai säräcäcios decit satele provinciáié care nu numai cä au pämint suficienit, dar au incä de pnisos“22. 19 Ibidem, f. 102. 90 Ibidem, pach. 10, dos. 18, Í. 1. 21 Ibidem, pach. 7. dos. 5, f. 49—50. 22 Ibidem.
