Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
190 VASILE POP 6 mänesc. Pornind de la consta tarea cä marble „ocean romänesc“ define superioritatea numericä in intreaga Transilvanie, el a propus guvemului de la Budapesta sä aducä in Transilvania coloni unguri, sä treacä proprietäre rurale románesti in miinile ungurilor, sä släbeascä prin toate mijloacele institutiile baneare §á de credit románé?; ti $i sä impunä populati ei románesti un régim economic colonial.20 Din presa vremii afläm cä popularia románeascá din Transilvania, Banat, Origana, Maramure§ $a Bucovina, au protestat sub cele mai variate forme impotriva acestei legi. Denigrärile justitiei, persecu^iile, mäsurile de opresiune se inmul^eau zilnic, lovind cu asprime, din ce in ce mai accentuat populabile nemaghiare. Diferite zäare liberale din Europa au blamat prin articole aceste acfiuni ale guvernanfilor de la Budapesta. Adunäri de protest impotriva acestei legi au fast organizate si de emigratiile romäne§ti, cehe, slovace din America21 Contele Apponyi Albert, initia torul légii $i prigonitorul .jcölilor nemaghiare din Ungaria, a fost aspru mustrat de cätre scritorul norvegian Björnsteme Björnson, supranumiit „Úriadul din Nord“ care a refuzat sä piece la Congresul päoii finut in anul 1907 la München, declarind deschis cä: „Nu poate sta aläturi de mineinosul propoväduitor ай päcii, contele Apponyi, care la congrese fine cuvintäri pentru buna infelegere a popoarelor, citä vreme, acasä la el, in Ungaria, a pornit un räzboi impotriva copiilor nevirstnici ai germanilor, romänilor, sirbilor, slovacilor si rutenilor“.22 Ca о urmare fireascä a aplicärii légii Apponyi, numärul scolilor nemaghiare a scäzut mult. Dupä 5 ani de la intrarea in vigoare a légii, din 2975 de $coli, un numär de 320, adicä cca 10% din numärul scolilor romänejti §i-au ínchás portile.23 In pofida tuturor legilor, dispozitiilor si mäsurilor luate de cätre guvemantii austro-ungari, acentia n-au reu s it sä deznationalizeze masele populare románesti din Transilvania. Regimurile de cruntä reprimare socialä ?i natiomalä promovatä cu du?mänie de Tisza, Bänffi si Apponyi, trei nume care au depus eforturi deosebite in directia distrugerii neamului romänesc dán Transilvania cu ajutorul legilor celor mai draconice, n-au reusit in tentativa lor, dimpotriva, actiunile lor au dus la intensificarea luptei de eliberare a Transilivaniei de sub stäpinirea austro-ungarä. In aceste vremuri de restriste, multi copid romämi au fost nevoipi sä frecventeze cursurile unor scoii maghiare sau chiar säsesti. Sint gräitoare in aceastä privintä datele inregistrate in evidentele scolare ale fostului liceu romano-catolic din Tg.-Mures, sau ale gimna-M. C. Neagu, D. Marinescu, p. 235. 2t. Gazeta Transilvaniei, Nr. 40, 1907, p. 2. 22. Ion Lupa?, Istoria unirii Transilinniei, Bucuresti, 1938. p. 332; Vezi si Traian-Valentin Poncea, lucrare cit., p. 294 23 Din istoria Transilvaniei, II, Ed. Acad. R.P.R., 1963. p. 291, apud Traian- Valentin Poncea, lucrare cit., p. 294.
