Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 ISTORIA 5COLILOR ROMÄNEßTI DIN TRANSILVANIA 187 ln perioada de timp cuprinsä íntre anii 1782 $1 1792 G. Spincai, ca director al ^colilor confesionale greco-catolice din Transilvania, a ínfiin^at cca. 300 de §coli nationale säte§ti8. In anul 1841, fácíndu-se о statisticä а ?colálor existente in Transilvania, se constatä cä in cele 2840 de sate func^ionau doar 1623 de scoli, din care doar 298 erau romäne$ti. Deplingind situa^ia grea a $colilor romäne^ti, in anul 1843 in Gazeta de Transilvania se scria: „Romänii, un miliőn $1 128 de mii, au cele mai purine §i mai ticäloase $coli.9 Dacä in comitatele locuite de romäni revenea un elev la 81 de suflete, in schimb, in scaunele secuieyti un elev revenea la 26 de suflete, iar in regiuniie locuite de sa$i, un elev la 11 suflete. Dispropor^ia este cit se poate de gräitoare $i ea reflectä sistemul preferential ас or dat maghiarilor $i sardor in domeniul invätämintului.10 Comentind о lucrare statisticä din anui 1864, apärutä la Viena,11 G. Baritu deplingea lipsa unor evidence sistematice cu privare la ?colile románéit! din Transilvania, care de cele mai multe ori, intentionat sau nu, nu redau in mod obieetiv realitatea a?a dupä cum se prezenta ea intr-o perioadä oarecare12. Daca la toate acestea mai adäugäm §i faptul cä in perioada de ineeput, de organizare a unui invätämint romänesc confesional, invä^ätorul, in majoritatea cazurilor, era insu§i cantorul sau diacul bisericii färä vreo pregätire de specialitate, cu alte cuvinte, un blet täran cu prea pu^inä $tiinde carte, putem avea о imagine mai clarä asupra situa^iei reale a invä^ämintului romänesc din Transilvania acelor vremuri. Intr-un articol apärut in cotidianul Erdélyi Híradó, articol tradus ?i publicat $i in Gazeta de Transilvania, se aflrmau urmätoarele: „Judecind dupä starea dascälilor nostri de astäzi, care se trimit la sate, aceia nu de invätätori, ci nici de clopotari sau paraclisieri nu sunt destoinici“ $i in consecintä se cerea sä se infiinteze la Blaj о preparandie care sä pregäteascä invätätori pentru ambele confesiuni rom anenti.13 Piná la revolutia de la 1848, invätämintul romänesc nu a mai inregistrat progrese vizibile, régimül feudal §1 nobilimea maghiarä fiind principala stavilä. In aceastä perioadä de timp situatia precarä a poporului romän din interiorul arcului carpatic a fost $i mai múlt agravatä printr-o serie de mäsuri de ordin national care, toate, vizau in ultima instantä deznationa*. N. Albu, Istoria invätämintului romänesc in Transilvania pinä la 1800, 1944, p. 174 §i urm. 9. Gazeta de Transilvania, 1843, din 20 mai. 10. Aurel Holircä, Din istoria fcolii mure fene, ín Marisia, X. Tg.-Mure?, 1980, p. 277 -4 Statistisches Jahrbuch der Österreichischen Monarchie für das Jahr 1863, Viena, 1864. 12 G. Baripu, Gazeta Transilvaniei, nr. i $i 5, 1865, p. 13 resp. 17-18. Vezi $i: $erban Poiverejan. Contribufii statistnce privind fcolile románé ft i din Transilvania ín a ll-a jumätate a sec. al XIX-lea, in Cumidava, II, 1968, p. 161 206. 13. Gazeta de Transilvania, 1846, din 23 sept., p. 305
