Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
CONTRIBUTE DOCUMEMTARÄ PRIViND ISTORIA SCOÜLOR ROMAN ESTI DIN TRANSILVANIA VASiLE POP Pentru popularia romäneascä majoritarä a Transilvanied, condi|iile social — politice existente in imperiul habsburgic, asuprirea nationale $i socialá, au fost deosebit de vitrege, frínínd nespus de mult dezvoltarea unui invätämmt in limba matemä. Invätämmtul románesc din Tran sil van i a s-а infiripat ?i s-а dezvoltat cu greu in condi^iile unei lupte grele de eliberare socialä ?i nationals. Cu toate cä guvemul transilvan (inainte de 1867) avea obligajia sá sprijine din punct de vedere material dezvoltarea invátámintului románesc, deopotrivá cu acéla al celorlalte nationaldtäti conlocuitoare din Transilvania, practic, in afarä de simple ordine sau circulare, n-a dat nici un fel de sprijin emancipärii culturale a poporului román, lásínd aceastá grijä ín seama conducätorilor celor douä confesiuni existente: ortodoxa $i cea greoo-catoldcS. Functionarii din comitate sau scaune aruncau adeseori la со? or dinele venite de sus care priveau educata ?i instructa poporului, a célúi román mai ales.1 ln perioada imediat urmätoare Reforméi religioase, sub influenza curentului reformatiunid, maghiarii ?i sa?ii din Transilvania infiin^eazä primele 5coli ?i in localitä^ile fostului Scaun al Mure?ului2. $coli romäne?ti sistematice, preväzute cu cadre didactice, se infiinteazä dupä 1750. Unii cercetätord insä, presupun cä ?i inainte de aceastä datä in localitäfile actualului judet Mure? ar fi existat ?i ar fi function at unele ?coli románe?ti pe lingä mänästirile din localitä^ile: Sinmärtinul de Cimpie, Riciu, Deda, Kodac, Chdherul de Jos etc., pentru instruirea cin tárékor de bisericä sau chiar pentru pregätirea preo^ilor, dar din lipsa unor documente nu se poate sustine cu sigurantä acest lucru.3 Desigur, cauzele care au determinat aceastä stare de lucrari, sínt multiple ?i diferite. In prdmiü rlnd, о ?coalá in adeväratul sens al cuvíntului, presupune о bazä materialä dt de cit corespunzätoare pentru а l. Nicolae Albu, Istoria fcolilor rom&nefti din Transilvania, Bucure$ti, 1971, p. 9. J. Traian Popa, Monográfia orafuiui Tg.-Mure?, Tg.-Mure$, 1932, p. 248 * Traian Popa, Op., cit., p. 248 $i urm.
