Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

144 SZABÓ NICOLAE 22 ín conflict cu obftöle säte$ti románé, ei fiind chiar aresta^i §i prédáéi au­­toritätilor imperiale108. In orice caz, dintre cei circa 1300 de notari säte?tii, ci^i existau — du­­pä un calcul aproximativ — in Marele Principat al Transilvaniei, in preaj­­ma revolufiei de la 1843, foarte multi se aflau — aläturi de preotii $i das­­cälii rurali — in tabära maselor revolutionäre, contribuind, fie prin roun­­ca lor de „oameni ai condeiului“, fie chiar cu arma in minä, la cauza re­­volutiei din 1848-1849. $i, chiar dacä nationalismul unor conducätori re­­vodutionari maghiari a impiedicat pe notarii säte$ti maghiari sä se alätu­­re maselor revolutionäre románé, totu$i nid acentia nu s-au aflat in tabä­ra reactiunii feudale. ☆ Functia de notar sätesc din Transilvania a apärut spontan incepmd din secolul al XVI-lea in cadrul conducerii obytii säte^ti transilvänene §i s-а generalizat in urma lärgirii atributiunilor notarului de cätre puterea centralä la sfirjitul secolului al XIX-lea. Functionalitatea notarului sä­tesc consta in aceea de a ajuta judele satului $i, in genere, conducerea ohjtii säte?ti, in rezolvarea treburilor scriptice, de a asigura respectarea ordinelor i?i dispozdtiilor superioare privind. suportarea obligatiilor fatä de statul habsburgic, de a preveni excesele ?i abuzurile din partea dregätori­­ior locali in problemele fiscale, din partea trupelor incartiruite sau aflate in mar$, de a control a activitatea jurielui satului in administrarea averdi ob?tii säte?ti, de a redacta jalbele $i memoriüe cätre oficialitätile supe­rioare spre rezolvarea oficialä a problemelor ce främintau ob§ti!e säte?td, de a redacta, in genere, toate actele cerute de ob$tea säteascä sau mem­­brii acesteia. Generalizarea functiei de notar sätesc in cadrul conducerii ob.jtei säte?ti a permis intärirea vremelnicä a autonomiei ob$tid säte§ti. Ea a creat posibilitatea $i pentru ocrotirea „poporului contribuabil“ pentru a nu fi „impovarat peste mäsurä“ prin repartizarea neechitabálá a d&rilor ?i altor obligatu fatä de stat $i fatä de trupele incartiruite sau aflate in mar$. Notarul sätesc era deci un functionar al ob?tii sätesti, un intelecbual laic prin profesia practicatä in cadrul satului trans il van ea n din perioada de descompunere a feudalisrnului. Prin atributiile ?i ohligatiile avute §i prin fizionomia sa iintelectualä politica, notarul sätesc putea sä devinä nu numai un functionar al ob^tii sätesti, ci chiar un ap arator al intere­­selor acesteia $i al intereselor membrilor obytii respective. intr-adevär, cei mai buni dintre ei s-au remarcat nu numai ca redactori ai jalbelor ?i memoriifior obftilor säte§ti, ci §d ca participanti sau chiar ca initiatori ai unor actiuni $i mi$cäri antifeudale $i antihabsburgice, ca participanti ac­tivi la evenimentele revolutionäre din 1848-1849. ,y8. Trócsányi Zsolt, Op. cit., p. 296, 325; I. D. Suciu, Revolufia de la 1848—1849 din Banat, f. 1. 1S63, p. 203; Imreh István, A rendUirtó székely ialu, p. 85—86.

Next

/
Thumbnails
Contents