Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
140 SZABÓ NICOLAE 18 ?ooli secundare ?i superioare §i> in genere, in ?coli. Analfabetismul a rämas covir?itor ?i in perioada care a uirmat, mai ales in rindurile täränimii aservite si exploatate. A?a cum rezultä din conscripfüle urbariale din 1785 ?i respectiv 1820, efeetuate prin interogarea irunta?ilor ob?tilcr säte?ti, conducätorii satelor iobäge.sti — judele satului, jurari, bätrinii satuiul etc., adicä membrii sfatului bätränilor — cuno?teau foarte rar scrisul. Dintr-un numär de 400 de local italai, printre care 6 tirguri, abia in 23 se gäseau §i tärani ?tiutori de carte81. In urma unui studiu aprofumdat efectuat asupra scaunului Mure?, in care täranii a serviti ?i exploatapl oonstituiau in 1791 doar 48,1% din populatie, dintre täranii iobagi si jeleri abia cca. 1,5% cuno?teau carte (mai precis ?tiau sä-$i iscäleascä numele), dintre täranii liberi ?i nobili mici cca. 15,4 % $i chiar ?i dintre nobilimea de rind ?i aristocrat abia 71,0% cuno?teau carte82. In asemenea condi fii, notarii säte?ti de provenienda iobagä constituiau excepti i foarte rare chiar ?A spre mijlocul secolului al XIX-lea. Pe baza documentelor cercetate de noi, in 160 de cazuri am reu?it sä identific.äm ?i provenienta socialä a notarilor säte?ti. Astfel, din cei 160 de notari in cauzä, 114 proveneau din rindurile (äranilor liberi, 13 din rindurile nobililor mici; 10 erau de origine jelerä ?i iobagä; 6 erau fii de preo(i sau preo(i ?i invätätori, iar in 17 cazuri s-а putut afla doar atit cä nu erau de origine nobiliairä33. In scaunul Que, notarii säte?ti de obicei erau ale?i din rindurile läranilor liberi, organizati in regimentele de granitä34. In scaunele säse?ti sä chiar ?i in alte párti ale Transilvaniei functia de notar sätesc era detinutä de dascälii irurali „sub titulo scriba seu notario“85. La íneeput, majoritatea notarilor erau de nationalitate maghiarä $i germanä, dar sjpre mijlocul secolului al XIX-lea numárul notarilor sätesti de nationalitate romána a cunoscut о cre?tere rapidä ?i ínsemnata. Situatia social-economicá a categoriilor sociale din care proveneau notarii le-а permis sä facä studii secundare $i chiar „superioare“ in ?eolile din Cluj, Blaj, Alba Iulia, Sibiu, Aiud, Tirgu Mure?, Bra?ov, Biistrita, Sighi?oara etc. Totodatä, situatia lor social-economicä $i locul pe care 1-au ocupat in ierarhia socialä i-au impiedicat sä ocupe func^ii mai inalte in cadrul organelor locale sau oele centrale transdlvänene, respectiv aulice vieneze. Din aceastä cauzä, absolvendi -jcolilor secundare, cei care din diferite motive au intrerupt stuidiile „superioare“ ?i uneori chiar ?i cei care au absolvit aceste ?coli „superioare“, preferau sä se angajeze ?i sä lucreze, cei putin la inceputul carierei, ca notari säte?ti. Notarul sätesc Teodor Ungur din Märgäu, din comitatui Cluj, Stefan Jakovits dm Bl. Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Colectia de microfilme, MU, R. 272, 528, 568—585,, 611—614. % Ibidem, R. 612—614; Arh. Sc. Mure?, Homagii Instrumentum, nr. 22/1791, 23/1792. 8:l. Vezi documentele citate in prezenta lucrare. M. Barta László, Op. cit., p. 43; Imreh István, A rendtartó székely falu, p. 75—86. 85. Kolozsvári Sándor és Óvári Kelemen, Op. cit., p. 634; Imreh István, A rendtartó székely falu,, p. 81; Nicolae Albu, Istoria scolilor románefti din Transilvania intre 1800—1867, Bucure?ti, 1971, p. 121. 127, 174.
