Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
Sumar
„Problemele istorice ne intereseazä numai dacá le evaluám din unghiul universalitati“. О formulare asemänätoare о fäcuse incä in 1920 N. Iorga in demersurile sale de istorie universalä asupra Europei, cind afirmä cä „pentru istoria universalä, din partea unui popor intereseazä numai ceea ce are legäturä cu via^a celorlalte popoare §i ceea ce influenfeazä viafa celorlalte popoare; restul e istorie localä“.1 De altfel, implicarea istoriografiei románesti in abordarea metodologiei studierii istoriei, a teoretizärii fenomenelor istorice a inregistrat, in epoca modemä, contribut'd notabile la scara europeanä. Prin lucrarea „Les principes fundamentaux de l’histoire“ A. D. Xenopol se situeazä printre marii savanfi ai filozofiei istoriei. Teória sa despre „seriile istorice“ av.ind о lai'gä circulatie international, influentind, benefic, investigatia istoricä universalä, istoricul fiind unul din adeptii studiului istoriei nationale in contextui mai larg al istoriei universale. Prin referirile numeroase asupra fenomenelor istorice adunate in volumul „Generalität cu privire la studiile istorice“ N. Iorga a continuat demersui istoriografiei nationale spre curentele istoriografiei europene, cu originale puncte de vedere $i, mai ales, creafii in domeniul propriu-zis al investigafiei istorice-Continuind drumul deschis de savantul polihistor, la rindul säu Gh. J. Brätianu s-а impus ca un istorie ce a cultivat cu remarcabilä distincte istoria universalä, reusind prin prestigiul operei si al demersului asupra fenomenelor istorice sä modifice viziunea occidento-centricä ä istoriei omenirii2. Socotind, incä unilateralä deschiderea istoriografiei europene asupra evolutiei societätii Europei Räsäritene prin neglijarea sau subestimarea aportului lumii bizantine §i a Orientului la geneza sau implinirea unor fenomene de anvergurä universalä, Gh. I. Brätianu a fost nu numai unul dintre istoricii care au aprofundat, pe baza unor erudite investigatu, legäturile multiple ale Occidentului european cu Orientul, ci $i initiatorul, in anul 1937, a proiectului unéi istorii a Europei evului mediu intre 293 §i 1566 din perspectiva civilizatiei Europei si lumii orientale. Distorsiunile care au precedat $i au deschis apoi conflictui mondial, au anulat aceastä initiativä romäneascä de istorie generalä cu о colaborare interna■tionalä a unor oameni de prestigiu ■ in istoriografia universalä ca M. Grezgőire, R. Grousset, V. Grumel, Ch. Verlinden fji Ä. Fliehe etc. Prestigiul istoricului Gh. I. Brätianu se fun iamenta pe väloarea lucrärilor stiintifice coneeputo prin prisma comparati$mului istorie $i a implicärii aspectelor eeonomice si sqciale in contextui sau ca Surse ale evenimentelor politice in istorie. metodä la care isi aduce din plin aportul s> care, in Occident, prin programul de la Oslo a creat, scoala din jurul revistei „Annales“. Aflat printre cei care au lansat si au subseris la curentul istorie al „analelor“ (Marc Bloch, Georges Lefébre, Lucien Lefävre) Gh. I. Brätianu si-a afirmat convingerile universaliste prin infäfisarea { !' ' • ' •: ■ • ■' ' 1 -J. .Nicolae Iprga, rDezvfiltarea a$e.zämintelor politice si sociale ale Europei, I, Emil niediu, Bucureijti, 1920, p. 230. 2. Gheorghe I. Brätihnu. Coordonator la Confluence iatoriografice romdnesti si europene, Ia?i, Universitatea Al I. Cuza, 1988, p. 848.
