Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 BREASLA PLUGARILOR DIN TlRGU MURE.? 77 romänii transilväneni indurau nu numai exploatarea feudalä, ea era impoväratä §i de о asuprire nationalä. Studiind cu atentie articolele cuprinse in proiectul de Statut prezentat, rezultä anumite caracteristici ce sint specifice breslelor me§te$ugäre§ti §i care oferä posibilitatea descoperirii unor paralelisme intre aceastá asocia|ie §i breslele clasice.67 Breasla plugarilor, cum ei in§i§i se numeau, era о asociatie formatä din persoane, care ocupau aceea§i loc in producte: lucrau cu to^ii in aceeaíji bran§á, aveau deci ipterese economice identice §i doreau sä se bucure de un Statut juridic identic, in eonsecin^ä, aveau toate prerogative^ unor breslasi. Scopul organizärii acestei bresle era, de asemenea, similarä celui care a dus la organizarea breslelor me§te§ugäre$ti: buna organizare §i controlul muncii efectuate $i apärarea intereselor membrilor ei faja de täranii refugiati de la sate. La fei ca breslele me§te§ugäre$ti, §i breasla plugarilor, cit timp a existat, indeplinea in societatea ora^ului Tirgu Mure§ anumite func^ii economice, sociale si politice. Cea dintii grijä $i a acestei bresle era sä asigure о productie suficientä §i de calitate, desfäcutä „forensi pretio“,68 69 scop pentru care lua diferite mäsuri privindi organizarea §i desfä?urarea muncii, iar nerespectarea acestora aträgea dupä sine sanctum severe. Breasla asigura cadrul prielnic pentru activitatea agricultorilor bresla§i ?i le oferea о oarecare siguran^ä prin ajutoarele acordate. De asemenea, breasla juca un rol in via^a publicä a ora?ului prin reprezentánst säi, membri in consiliul ora§ului6!) si participa la efectuarea treburilor publice ale ora§ului.70 Desfiintarea breslelor prin articolul VIII al légii din anul 1872 §i infiintarea corporatiilor pe plan economic nu a insemnat disparilia totalä a breslei plugarilor. Comunitatea, näscutä incä pe vremea cind breslele, cu legile §i presciiptiile statutare erau in plinä exercitare a functiilor lor, fiind transformatä in asocia^ia plugarilor, §i-a pästrat, sub forrná de traditie, vechile rosturi, bazate pe interese economice §i pe ajutor reciproc.71 67 A se vedea in acest sens: $tefan Pascu, Me?te?ugurile din Transilvnia pinä in secolul al XVi-lea, Editura Acad. R.P.R., 1954. 68 Art. V. 69 Informare Tordai Elek. 70 Bunänarä, putem cita, ca exemplu, transportarea materialelor de constructi cu prilejul ridicärii, intre 1602—1653, a cetäfii Tirgu Muresului, cf. Székely Adam, Megint egy mutatványlap Maros-Vásárhely történelmi leírásából, in Székely Napló (Jurnal secuiesc), 15 dec. 1866, nr. 24, p. 191, sau, un exemplu mai recent, transportarea a 100 de cäru^e de lut pentru izolarea interioará a bazinului de la fintina Bodor. Informate Andrei Zrínyi. 71 Tordai Elek, proprietarul casei nr. 24, de pe strada Lungä, in virstá de 81 de ani, fiúi lui Tordai István, fost staroste al bteslei plugarilor, ne-а relatat faptul cá, pina in anul 1913, fo$tii membri ai breslei §i urma$ii lor, se adunau anual de trei őri la casa lui pärinteascä, tininci cu regularitate $edin^e (cca. 450 de agricultori). Tot aici erau pästrat t banii comuni, string pentru ajutorarea celor nevoiasi sau pentru caz de deces, precum §i documen tele salvate din miinile autoritátlor austriece.
