Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

74 BÓNIS JOHANNA 6 primite in breaslä, pe lingá pribegi, cheflii, netrebnici, sínt amintiti §i iobagii, ca fácind parte din aceea§i categorie de oameni. Cu ocazia in­­trárii, fiecare membru nou primit avea obligafia de a contribui la intári­­rea materiata a breslei cu sume de báni, sub forma unei taxe de intrare, §i cu unelte agricole. Pentru särbätorirea evenimentului trebuia sä su­­porte cheltuielile unei mese comune. Drepturile me§terilor agricultori, membrii ai breslei, erau ín con­cepta {Jroiectului de Statut multiple §i variate, dar tot a$a de multiple §i variate erau §i obligafiile pe care acentia le aveau fafä de breaslä, fafä de tovarä§ii lor de breaslä $i fafä de ora$. Aveau dreptul de a alege §i de a fi ale$i in funcfiile de conducere a breslei, dar §i obligafia de a primi aceste funcfii;38 aveau dreptul, dar §i obligafia de a participa la adunärile breslei;39 erau ajutati, dar aveau §i obligatia ajutorärii confra­­filor in caz de nevoie (boalä, incapacitate de muncä, bätrinefe etc.);40 aveau dreptul si datoria de a participa la mesele $i petrecerile breslei/11 precum §i la inmormintárile la care s-а dispus prezentarea intregii bresle/'2 Un loc deosebit in proiectul de Statut ocupä artieolele ce se referä la obligatiile breslasiior privind modul §i calitatea cultivárii pámintu­­rilor43. Ca oameni ai cáror „profesie de bazä este aratul $i semänatul“, membrii breslei plugarilor erau datorű sä infäptuiascä toate muncile cim­­pului in mod exemplar, atit pe; páminturile comune ale breslei si ale ora­­$ului, cit §i pe propriul lor pámint. Prioritate au in orice activitate pá­minturile comune. Toate muncile agricolö trebuiau realizate in prímül rind pe aceste páminturi, in mod exemplar, iar prezenfa cu ocazia mun­­cilor pe páminturile comune era obligatorie pentru tofi, färä excepfie. Cei care incälcau una dintre obligatii §i contraveneau prevederilor statutului .erau pedepsifi cu piata unor sume de bani, ce intrau in casa breslei. Bunäoarä, cei care refuzau primirea functiei de staroste sau aceea de decan, erau pedepsifi cu piata sumei de 12, respectiv de 6 flo­ri ni.44 * Contravenfia cea mai gravä era consideratä incälcarea prevederilor referitoare la efectuarea muncilor agricole si calitatea acestor munci. Astfel de contravenfii erau sanctionate cel mai sever — chiar prin exclu­­derea din breaslä/*5 Ca orice breaslä, $i breasla plugarilor dispunea de anumite bunuri, avea deci averea sa proprie. Spre deosebire insä de breslele meste$ugä­­resti, in cazul acestei bresle bunurile imobile, anume pämintul, juca un rol hotäritor. Probabil de la infünfarda ei breasla dispunea de pámin­turi proprii, iar din proiectul de Statut reiese dar cä, asociafia §i-a pro­­pus märirea intihderii acestor päminturi. О modalitate pentru a-§i märi 38 Art. I. 39 Art. IV. 40 Art. XXI. 41 Art. XX. 42 Art. VII. 43 Artieolele: IX, X, XI, XII. 44 Art. I. 5 Art. XIV.

Next

/
Thumbnails
Contents