Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

70

BÓNIS JOHANNA

2

ca: Sibiu, Bra?ov, Sighi?oara etc. apare ca о necesitate fireascá organizarea me?terilor in bresle.3

In cazul tirgurilor si a ora?elor mai mici din Transilvania situafia era insä cu tótul alta. Aici separarea meseriilor de agriculturá nu a ajuns la gradul céléi din órajele mari. De?i dezvoltarea me?te?ugurilor a depä?it ?i aid nivelul celor säte?ti, tírgurile si-au pástrat caracterul agricol precumpánitor/'

A?a a fost ?i in cazul ora?ului Tírgu Mure?. Cu toate cá, nici aici nu lipseau asociafiile me?te?ugáre?ti de tipiil breslelor, ba chiar acestea aveau tradifie insemnatä5, totu?i, piata, in cea mai maré parte, continua sä fie aprovizionatä' cu märfuri alimentäre produse de cätre cetäteni ai ora?ului.6 Ace?tia, chiar dacä aveau indöletniciri mestesugäre?ti ?i erau membrii unor bresle de me?te?ugari, aveau in posesie ?i päminturi intinse ?i vii in hotarul ora?ului.7 Numai a?a se poate explica aparitia unei organizatii de breaslä in Tirgu Mure? intr-o ocupatie atit de tradifionalä ca agricultura.

Prin infiinfarea breslei agricultorilor, cetätenii ora?ului cäutau sä-?i mentiná stäpinirea asupra propriilor lor päminturi, impiedicind a?ezarea sträinilor in ora?8 ?i acapararea pärninturilor de cätre ace?tia; ei urmäreau, totodatä, asigurarea posibilitätii unui control riguro? privind calitatea efectuärii muncilor agricole. Faptul este deosebit .de important, conducindu-ne la cunoa?terea realitätilor social-economice, referitoare

Pentru istoria ?i activitatea breslelor transilvänene existä о bogatä bibliografie, din care amintim, selectiv: Szádeczky L., Iparfejlődés és a czéhek története Magyarországon, vol. I, II (Dezvoltarea me?te?ugurilor §i istoria breslelor din Ungaria), Budapest, 1913; Stefan Pascu, Me?te?ugurile din Transilvania pina in secolul al XVI-lea, Bueure?ti, Editura Acad. R.P.R., 1954 (lucrare fundamental de referintä, cu bibliográfia la zi, la acea datä); Fodor Ludovic, Despre problema descompunerii breslelor din Odorhei in prima jumätate a secolului al XIX-lea, In Studii, I. 1956; Magda Bunta, Contribufii la istoricul desträmärii breslelor din Cluj, in ActaMNi, vol. I, 1964; Nussbächer, Gernot, Documente fi fliri documentare privind me?te?ugurile din Sighi$oara, in St. Com. Sibiu, XIV, 1964, Eugen Pavlescu, Me?te?ug $i negöf la románii din sudul Transilvaniei (sec. XVII—XIX). Editura Acad. R.S.R. Bucure$ti, 1970; Carl Göllner, Siebenbürghische Städte im Mittelalter (Ora?ele transilvänene in evul mediu),.Editura Kriterion, Bucure?ti. 1970; Imreh István, Erdélyi hétköznapok (Zile obi?nuite transilvänene), Editura Kriterion, Bucure?ti, 1979; Kovách. Géza, Binder Pál, A céhes élet Erdélyben (Breslele din Transilvania), Editura Kriterion, Bucure?ti, 1981.

4 Din istoria Transilvaniei, loc. cit.

3 Prima atestare documentarä a unei astfel de asociatii dateazá din 1493, cf. Biás István, A marosvásárhelyi czéhek történetéből (Din istoria breslelor din Tirgu Mure?), Tirgu Mures, 1902, p. 7.

u Nagy Szabó Ferenc krónikája (Cronica lui Nagy Szabó Ferenc), In Erdélyi Történelmi Adatok ( = E.T.A.), Cluj, vol. I, 1855, p. 105.

7 Borsos Sebestyén krónikája (Cronica iui Borsos Sebestyén), in E.T.A., vol. I, p. 35.

8 Privitor la aceasbí tendintä a cetátenilor orasului Tirgu Mure?, vezi 51: Kolosváry S. — Óváry K., Corpus statutorum Hungáriáé municipalium, Budapesta, 1885—1897, Tomus I, p. 28.