Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
PLACI COMEMORATIVE éN JUDETUL MURE? 671 Г7/ lare, din 30 aprilie 1848, de pe Címpia Libertäfii din Blaj. Inscrisul dältuit pe piaca de marmurä glásuie^te: „In aceastá localitate a copilárit Alexandru Papiu Ilarian, tribün infläcärat al revolutiei din 1848 si ulterior unul din sfátuitorii apropiafi ai domnitorului Alexandru loan Cuza“. Paralei cu activitatea didacticä pe care a desfä§urat-o in Moldova, ca profesor de drept la „Trei Ierarhi“, Al. Papiu Ilarian i$i va lega viafa de importante evenimente ce se vor succeda in istoria färilor romäne. Printre altele, el este unul din principalii autori ai légii secularizärii averilor mänästire§ti, ca ministru de justice sub domnia lui Alexandru loan Cuza18. О altä placä comemorativä se aflä fixatä pe fafada inträrii in biserica ortodoxé din comunä. Ea a fost dezvelitä in octombrie 1927, cu prilejul aniversärii а 100 de ani de la nasterea lui Alexandru Papiu Ilarian, dirz §i consecvent apärätor al drepturilor celor exploatati §i asuprifi. „ . .. sä se asigure tuturor natiunilor de limbä feluritä din Transilvania si Ungaria existenfa nationals si lijmba maternä, iar eliberarea de iobägie sä se indeplineascä färä nici о despägubire bäneascä, deoarece täranii au plätit destul, chiar prea múlt, timp de mai multe secole, de cind nobilii le uzurpä nu numai drepturile civile, ci si pe cele sacre umane19. Participant activ al adunärilor de la Blaj din aprilie, mai si septembrie 1848, Papiu a militat neobosit pentru recunoa§terea §i respectarea drepturilor romänilor din Transilvania, pentru unirea Ardealului cu patria mamä. Pentru tot ce a fäcut spre binele patriei, Al. Papiu Ilarian este cinstit $i elogiat de urma?i. О dovadä in acest sens о constituie §i aceastä placä comemorativä pe insemnul cäreia sínt inscrise urmätoarele: „La serbarea centenarului nasterii lui Alexandru Papiu Ilarian, fiul parohului gr(eco) c(atolic) din Budiul de Cím pie loan Pop, mártír national din 1849 si a sofiei sale Ana, näscutä Hodo§iu . .. au pus aceastä placä comemorativä stränepotii, in octombrie 1927“. Comuna Riciu. О placä comemorativä este fixatä pe zidul $colii generale din comunä, fiind menitä sä aminteascä generafiilor de azi §i de miine cä aici, in comuna Riciu, s-а näscut Gh. $incai, unul din reprezentanfü $colii ardelene. Inscripfia de pe placa de marmurä gläsuie?te: „In aceastä comunä la 28 13 februarie 1754 s-а näscut marele istoric §i patriot Gheorghe $incai, reprezentant de seamä al $eolii ardelene. Noiembrie 1966“. Istoric ?i filolog, indrumätor organizator de §coli, autor de manuale si militant politic, un luptätor activ pe térimül popularizärii cuno^tintelor ijtiinfifice in sinui maselor largi, un iluminist tipic al Transilvaniei, nu numai in inten tie, dar §i prin realizare20. Prin intreaga sa activitate el a dat posteritäfii citeva lucräri fundamentale de culturä, intre care amintim: „Invätätura fireascä spre surparea super§tifiei noro-18 Florian Tucä, Constantin Ucrain, Locuri monumente pafoptiste, Editura Sport-Turism, Bucure?ti, [1979], p. 143. 19 Silviu Dragomir, op. cit., p. 36. 20 Dumitru Ghi$e, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia Cluj, 1972, p. 101.
