Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
5 PLACI COMEMORATIVE éN JUDETUL MURE$ 669 1862; „Carte de citire pentru §coalele populare románé“, partea I apärutä la Sibiu in 1865, partea a II-a in 1867; „Elemente de istorie, Elemente de geografie, Elemente de istoria naturii ?i Fizicä“, apärutä in 1868°. In afarä de preocupärile didactice, de redactor la ziarul „Telegraful Román“ din Sibiu, §i de traducätor, Zaharia Boiu a desfäsurat о activitate intensä in cadrul Despärfärnintului XXI al ASTREI din Sighi§oara prin promovarea culturii, ^tiinfei $i literaturii pentru románii din Transilvania40. A fost un luptätor neobosit pentru drepturile poporului román din Transilvania. Pe str. $colii, la nr. 10, se aflä casa undd a locuit, о bunä bucatä de timp, scriitorul §i luptätorul democrat §i antifascist N. D. Cocea. Inscripta säpatä pe piaca memorialä atestä urmätoarele: „In aceastä casä a locuit §i a creat intre anii 1927—1945 N. D. Cocea, scriitor §i publicist, frunta§ al mi^cärii muncitore§ti din Románia“. In toatä activitatea sa N. D. Cocea a seris peste 1.500 de articole la card se adaugä un numär insemnat de schice, nuvele $i pamfleté, publicate in ziarele si revistele timpului, dintre care amintim: „Adevärul“, „Dimineata“, „Faela“, „Rampa“, „Viata Romäneascä“, „Reporter“, „Viata Literarä“, „Vremea“, „Cuvintul Liber“, „Era Nouä“, „Victoria“9 10 11. La acestea se adaugä romanele sale precum §i numeroasele traduceri fäcute din literature sträinä. „Prin moartea sa, ziaristica noasträ progresistä pierdea un strälucit reprezentant §i totodatä pe cel care pusese bazele publicisticii moderne, iar literatura romänä pierdea un distins romancier §i pe unul dintre ctitorii pamfletului literar12, a§a l-а caracterizat Virgiliu Éne in monográfia dedicatä lui N. D. Cocea. Turnul cu Ceas, numit a§a datoritä ceasului cu figurine, unic ín tara noasträ, aflat la etajul al patrulea, cu inältimea sa de 64 de m, este cel mai impozant §i reprezentatív monument al cetätii Sighi§oara. О placä comemorativä a fost fixatä, in decembrie 1980, pe una din laturile Turnului, cu ocazia aniversärii а 700 de ani de atestare a municipiului Sighi§oara. Textul integral al insemnului memorial este urmätorul: „S-a a§ezat aceastä placä cu prilejul aniversärii a 700 de ani de la prima atestare documentarä a municipiului Sighisoara, strävechi pämint romänesc, astäzi in plinä dezvoltare socialistä“. Comuna Band. О placä comemorativä a fost a^ezatä in anul 1981, pe pere tele casei cu nr. 14, de pe str. Oroiului, in mefnoria lui Iosif Hodo§, unul din cei mai de seamä cärturari romäni transilväneni din a doua jumätate a secolului trecut. Inscriptia säpatä pe placa memorialä atestä : „In aceastä casä s-а näscut Iosif Hodo§, vice prefect al Cimpiei in Revoluta din 1848. Membru fondator al Academiei Romäne“. Participant la revoluta din 1848—1849, Hodo§ s-а afirmat, atit in tmpul revolutei cit §i in perioada urmätoare, ca im luptätor neobosit pentru drepturile so-9 Valcriu Ni^u, Zaharia Boiu, in Profiluri murefene, uol. I, TIrgu Mure?, 1971, p. 198—200. 10 Ibidem, p. 202. 11 Virgiliu Ene, N. D. Cocea, Editura Tineretului, Bucure?ti, 1965, p. 165. a Ibidem, p. 163.
