Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
648 EUGEN MERA 6 Marea Adunare de la Alba Iulia. Dupä mtoarcerea de la Alba Iulia, primarul Dumitru Matei §i notarul Izidor Hárman organizeazä о adunare cu locuitorii: „in Ibäne?ti s-о fäcut adunare dupä ce о venit ei de la Alba Iulia §i ni-о spus cä ne-am unit. Sintern Romania Mare. .. Ne-o spus cä ne-am unit $i de aci avem dreptul de a vorbi romäne?te, fer $i unde om mere“44. Dupä 1 # Decembrie 1918 ünii dintre ibäne?teni au fäcut parte din Garda Nationalä Romänä din Reghin45 *, organizatä de cätre Consiliul National Román Central $i care a activat in perioada 18 noiembrie 1918 — 9 ianuarie 1919/,fi. In data de 22 decembrie 191847, in componenda Gärzii nationale din Reghin inträ Avram Todoran din Ibäne$ti, de profesie agricultor, cu grad de legionar48. Mai fäceau parte din Garda Nationalä Romänä din Reghin $i ibäne$tenii Dumitru Gliga, loan Todoran $i Zaharie Todoran, ultimii doi cu gradul de caporal, Activ este caporalul loan Todoran care in data de 25 decembrie 191849 este comandantul gärzii de alarmä, gardä formatä din 8 legionari, iar in data de 26 decembrie 1918 este sergent de, zi50. In data de 27 decembrie 1918, Dumitru Gliga este trimis la patrula plasatä in Ibäne^ti51. Pentru a primi 5 sad de cartofi pe seama Legiunei din Reghin este trimisä in data de 28 decembrie 1918, cu trenul care pleca de la Ierbu?, о patrulä de 2 legionari impreunä cu caporalul Traian Moldovan la Läpu$na52. Aceste patrule ale Gärzii Nationale Romane din Reghin §i-au adus contribula la intrarea lucrurilor in fäga$ul normal al vie^ii. „Unirea Transilvaniei cu Románia a constituit infäptuirea fireascä a näzuirRei seculare de unitate a poporului nostru, a visului pentru care au luptat $i s-au jertfit nenumärate generatii de inainta^i, implinirea unei necesitäti obiective a insä§i dezvoltärii istorice“53. Referindu-se la insemnätatea Unirii Transilvaniei cu Románia, tovarä$ul Nicolae Ceau$escu spunea: „1918, 1 Decembrie se inscrie in istoria poporului román ca un moment crucial in multe momente pe care le-а träit in lupta sa pentru pästrarea fiintei nationale, pentru libertate socialä $i 44 Relatarea lui Vasile Gliga a lui Chislac. 45 Arh. Stat. Cluj-Napoca, colectia „Anul 1918“, cota 318/A. Documentul este scris la ma?inä pe douä foi separate, färä a fi datat. Fiind un document inedit vom da publicitätii lista ofijerilor, subofiferilor, soldatilor din Garda Nationalä Romänä din Reghin. 48 B.A.R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, Manuscris VI/318, Ordin de zi nr. 46 pentru 9 ianuarie 1919, p. 17. 47 Idem, ordin de zi XXIX din 21 decembrie 1918, p. 11 verso. 48 Specificäm cä notiunea de legionar: in anul 1918 insemna membru al Legiunii Románé, datoritä faptului «cä in data de 19 decembrie 1918 Garda nationalä ?i-a schimbat denumirea in Legiune; Cf. Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca, Manuscrise, VI/318, f. 10 verso, ordin de zi nr. 27 din 19 decembrie 1918. : 49 B.A.R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, Manuscrise, VI/318, ordin de zi 33 din 25 decembrie 1918, p. 12 verso §i 13. • 50 Idem, ordin de zi 34 din 26 decembrie 1918, p. 13. 51 Ibidem. 52 Idem, ordin de zi nr. 35 pentru 27 decembrie 1918, p. 13 verso.
