Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

Note – patrimoniu

638

GRIGORE PLOESTEANU

8

Referirea in scrisoare la rezolvarea chestiunii „spinoasä a Italiei agitind chestiunea Orientului, care oferá viitorului Germaniei interese pe cit de vaste pe atít de legitime!“, ?i apói la „recuno^tin^a a mai mult de opt milioane de romäni care vä vor datora in mare parte libertates §i regenerarea lor“, ne ingäduie sä dezväluim directa demersurilor lui Al. G. Golescu, con^inutul propunerilor pe care le-а avansat in cursul intrevederilor avute la Frankfurt. Dorind infäptuirea näzuin^ei arzätoare de unitate nafional-statalä a poporului román, el trebuie sä fi propus fie unificarea celor trei färi románé intr-un singur stat, sub un principe austriac §i sub protecta Germaniei, fie integrarea statului national román ce urma sä se constituie intr-o confederate austriacä—democraticä34. Oricum, un stat natonal-unitar román care sä intrefinä intr-un fel sau altul legäturi cu Germania $i Austria. Erau desigur soluti temporare, tactice, menite a asigura sprijinul pentru realizarea unificärii politicostatale romäne$ti §i contracararea tendinfelor expansioniste ale Rusiei tariste §i inläturarea dominafiei otomane35. Asemenea formule avuseserä о anumitä circulate in toate cele trei däri románé36, intre frunta$ii care au imbrät?at-o numärindu-se loan Maiorescu, initatorul solutei unirii tärilor románé intr-un stat national, legat intr-un fei sau altul de Austria liberalä, August Tr. Laurian, C. Hurmuzaki, Constantin Roman- Vivu ?i alti37.

ln privinfa intereselor germane in Orient, Golescu, tot pentru a determina interventa favorabilä a Germaniei, se referise, desigur, la perspective^ economico-comerciale ce i se deschideau acesteia. Ministrul german insä, s-а limitat sä-i comunice cä Puterea centralä germanä nu neagä in nici un fei „importanda obiectului ridicat de el“38.

A doua zi, la 31 august 1848 Alexandru G. Golescu se afla deja in

34 Vezi si C. Bodea, Lupta romänilor pentru unitatea nafionalä, 1834—1849

p. 162.^

35 Vezi T. Pavel, loan Maiorescu in lupta pentru unitatea yi suveranitatea nationalä, in Transilvania, s.n., IV, nr. 8 din august 1976, p. 31. In privinta iratári i cauzei Romäniei impreunä cu cea a Italiei, Al. G. Golescu о recomandä §i lui Ion Maiorescu. Vezi scrisoarea acestuia cätre A. G. Golescu din Frankfurt, 9—10 septembrie 1848. Anul 1848 in Principatele Romane, Tom. IV, p. 277. Ideea va fi insä respinsä de alti fruntasi politici romäni, considerlnd incompatibilä despägubirea Aüstriei In cazul pierderii Italiei cu Principatele Romane. Vezi, de exemplu, scrisoarea lui I. Heliade Rädulescu cätre I. Ghica, Sibiu, 29 septembrie 1848; Ibidem, p. 600—601; I. Ghica, Amintiri din pribegia dupä 1848 (editie Ol. Boito§), Craiova, 1940, vol. III, p. 26—28.

38 Ideea constituirii unei Daco-Romänii sub sceptru austriac a fost susfinutä si de sasul Daniel Roth, in brosúra Von der Union und nebenbei ein Wort über eine mögliche Dakoromanische Monarchie unter Oesterreichs Krone, Sibiu, 1848. Vezi iji Gr. Ploefjteanu, Corespondente diplomatice inedite privind tendinfele de unitate nafionalä ale romänilor in epoca revolufiei de la 1848, in Vatra, s.n.k VIII, nr. 87 din 20 iunie 1978, p. 9; G. Neamtu, Ideea Daco-Romäniei, simbol al luptei pentru unitate nafionalä in timpul revolufiei de la 1848—1849 din Transilvania, in Banatica, V, 1979, p. 359—366.

37 C. Bodea, op. cit., passim; T. Pavel, st. cit., p. 31.

38 Schmerling cätre Camphausen, 19 sept. 1848. Bundesarchiv, Aussenstelle Frankfurt, fond. cit.; vezi ?i E. Bammel, op. cit., p. 37.