Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
634 GRIGORE PLOE$TEANU 4 tionale, de nádejdea in „viitorul fericit al Romáméi intregi“, se aratá necesitatea pregätirii unui sprijin putemic in Europa §i ín acest scop „sá grábim a trimite deputati cu protesturi energice §i cu cereri de ajutor la Diéta de Francfort, la Ministerial Vienii, la stápinirea Prusiei $i la Camera din Paris“10. Se mai adresa indemnul alcátuirii unei chemári „rásunátoare“ cátre puterile stráine care au promis protecfie popoarelor care vor incerca sä-$i reci.'jtige „neatimarea lor“, declarind cä vor considera intervenRa Rusiei fariste pe „pámintul nostru“ ca un caz de rázboi“11. Pe de alté parte, informatu ?i aprecieri apárute in presa germana indicau nu numai о atitudine favorabilä fafä de revoliRia románá §i de obiectivele ei — fires?te avind in vedere interesele germane, indeosebi cele comerciale, la Dunärea1 de Jos, ci totodatá se sugera necesitatea stabilirii de raporturi directe intre románi §i Parlamentül de la Frankfurt. Menfionäm cá evenimentele din Principate au gásit ecou chiar in Dietá, in cuvintarea rostitá la 15 iulie 1848 de cátre deputatul Auerswald, cu prilejul dezbaterilor privitoare la problema sporirii armatei germane. „Schimbarea ?i prefacerea ce au luat luerurile in zilele trecute in tárile danubiene — afirma deputatul german — né impune о grabnicä datorie ca Germania sä se puie pe pilcior de rázboi, cári nimenea din toatá adunanfa nu va tägädui cä Germania are a vorbi pentru dezlegarea acestei chestiuni“12 *. Iar intr-un supliment al cunoscutului ziar Allgemeine Zeitung din Augsburg, din 23 iulie 1848, care, evident, reflecta acelea^i interese germane, comerciale §i industriale, ce trebuiau protejate fatä de cele anglo-saxone, se afirma cä: „Germania in privinfa Dunärei, care vine din sinui säu, are a priveghia ca nafia romänä sä nu fie impedecatá prin invasie inamicá la reformarea ei (...). Adunanfa generalá din Frankfurt sä nu uite dar starea lucrurilor din Románia (.. .)el3. In acéláéi articol, romänii erau sfátuiti sä se adreseze „mai devreme la Francfurt“14. Dacä luäm in considerare faptul cä si din Franta se aträgea a ten fi a asupra responsabilitätilor care reveneau Germaniei §i se aprecia — ca in ziarul Le Si'ecU — cä romänii nu, pot ajunge la independents decit §i cu ajutorul acesteia15, intelegem ?i mai bine atentia acordatá de autoritatea revolutionará din Tara Romäneascä Parlamentului §i Guvemului german de la Frankfurt. 10 T. Bálán, Activitatea refugiatilor moldoveni in Bucovina, 1848, Sibiu, p. 81— 83; C. Bodea, 1848 la románi. О istorie in date märturii, I, Ed. stiintifieä si eneiclopedicä, Bucure?ti, 1982, p. 638—640. 11 Ibidem. 12 Anul 1848 in Principatele Románé, Tom. Ill, p. 37. ,3 Ibidem, Tom. II, p. 420—423. In articolul intitulat Die walachischen Reformen und die deutschen Interessen se mai afirma: „Begrüssen wir die freigewordenen Romanen als unsere Brüder und helfen wir ihnen ihre junge Freiheit befestigen“. Ibidem. ч Ibidem. 15 Ibidem, p. 290.
