Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
5 COLECTIA PE CATRINTE $I FOTE 589 zigzagul; geomorfe — din care frecvente sint: cälijele ocolite cu diferite denumiri zonale — riu, cärare, drum. Cele mai des íntilnite sint motivele fitomorfe: diferite frunze — frnze de stejar, frunze de brad, de vijä de vie, de salcím; diferite flori de cimp, flori ?i frunze, trandafiri cu frunze, ciorchini de struguri, pomi $.a. Adesea íntilnim motive zoomorfe: coarnele berbecului, fluturi, raci, melci, iar dintre motivele antropomorfe íntilnim diferite reprezentári ale ochiului. Din categoria motivelor skeomorfe íntilnim zäluje, círlige, ciuturi $i furci. О categorie aparte о formeazä motivele simbolice de natura mitologicä: reprezentári ale soarelui ca simbol al viejii, frunza bradului ca simbol al bärbäjiei, pomul vie^ii ve§nice; de naturä folcloricä §i cele religioase: prescuri, cruci 9.a. Unele motive ornamentale sint conturate cu broderie pentru a le evidencia mai pregnant in cadrul compozifiei, iar altele sint incadrate in patrate sau dreptunghiuri individualizindu-le. Majoritatea motivelor sint autohtone, zonale sau imprumutate din zonele limitrofe. Doar о singurä catrinjä are in decor motivul fitomorf laleaua imprumutat din arta popularä maghiarä. Din punct de vedere istoric, majoritatea motivelor sint tradijionale, mai ales cele geometrice, ori apärute sau intregite in epoca de tranz.ij.ie cum sint cele fitomorfe geometrizate sau cele liber desenate. Catrinjele ornamentate pe intreaga suprafaj;ä §i zadiile se deosebesc de catrintele ornamentate doar in partea inferioarä a foii, atit prin tehnica jesäturii, fiind Resute in tehnica peste fire, eit §i ca structurä. Fiind ornamentate pe intreaga suprafatä apar cu un colorit mai bogát. Vristele sínt mult mai inguste, fára spajii libere intre ele, őri cu spajii foarte mici, din loc in loc, la intervale simetrice, se remarcá registre ornamentate cu motive geometrice abstracte. Pe laturile lungi au dantelä ingustä iar pe latura inferioarä о dantelä mai latä sau franjuri de mätase. О variantä mai recentä a catrintelor §i zadiilor cu decor brodat cu motive liber desenate, de óbicei flori cu frunze este cu trupul din postav industrial sau catifea. Decorul acestora este dezvoltat in partea inferioarä continuat apói, la unele, pe laturile lungi iar zona centralä este neornamentatä. Acestea se poartä eite douä foi ori una singurä, in spate, foaia din fajä fiind suplinitä de surj, denumit zonal surt cu peanä deoarece este bogát ornamentat cu motive florale, liber desenate denumite репе. $i о ultima variantä este cea a catrintelor sau zadiilor cu trupul din postav sau catifea, de obicei de culoare neagrä, iar decorul constä din unul sau douä registre cu motive florale cusute cu mätase neagrä sau cu culori mai potolite purtate de obicei in ocazii de doliu. Ca si in cazul constructiei ornamentale si cromatica, se intemeiazä pe ritm, determinat de cele trei principii ale artei decorative: simetria, alternanta §i repetitia. Ceea ce caracterizeazä coloritul catrintelor este policromia elementelor ornamentale. Utilizarea contrastului de culori, sublinierea reciproca dintre prineipalele tonuri ale coloritului, echilibrarea raportului dintre culoarea ornamentului §i culoarea fondului, alegerea atentä a culorii sau a acordului cromatic sint proßleme pe care artis-
