Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
7 CERAMICA DE LA DEALUL VIILCR 57 románé provinciale si autohtone sint preluate acum cele mai functionale i?i mai putin complicate tipuri. ín cadrul ceramicii lucrate la roatá deosebim doar trei spécii: ceramica neagrä sau cenusie, lustruitä, ceramica cenusie nelustruitá §i ceramica zgrunturoasä, asprá. ín urma descoperirii celor douä cuptoare de olari cu atelierele respective, a devenit dar cá prima specie ceramijcä' nu se producea in a^ezare. Mesterii olari localnici, din acest nivel cultural, produceau exclusiv о ceramicä de culoare cenusie, nelustruitá, asprá la pipáit. Ceramica neagrä, cü decor lustruit constituie un import, probabil din aria culturalä Sintana de Mures. De altfei, aceastä specie este räspinditä intr-o proportie redusä, neglijabilä. In cele 9 complexe cercetate pinä in prezent, au apärut doar 12 fragmente ceramice apar(inind unor vase mici, cu perefii subfiri. Ceramica lucratä cu mina apare si acum in douä categorii: una de traditie romanä, lucratá dintr-o pastä cenusie, zgrunturoasä, in forme care imitä ceramica la roatä — si о a doua categorie, de traditie dacicä, reprezentatä prin сеанса färä toartä avind baza alveolatä si vasul borcan. La acest nivel, ceramica lucratá cu mina ocupä un loc important, in unele complexe ea constituind peste 50% din totálul materialului ceramic descoperit. Consideräm cä acest fenomen este direct legat de tulburärile social-politice care au loc la sfirsitul secolului al IV-lea si in primele decenii ale secolului al V-lea e.n. Cele mai apropiate analogii pentru ceramica acestui nivel le intilnim la Bratei, in ceramica cimitirului nr. 1. Existä to tusi о serie de träsäturi care individualizeazä situafia de la Sighi^oara — Dealul Viilor. Aceastä diferentiere se referä, in primul rind, la coloratura de esentä autohtonä (carpi, daci liberi) pe care о are ceramica de la Dealul Viilor §i la procentul mare de ceramicä lucra tä cu mina. Analogiile existente se datoreazä fondului comun provincial roman care existä ín ambele statiuni, fond/ cultural care se aflä la baza intregii evolu(ii ulterioare a ceramicii daco-romane §i feudal timpurii, sträromänesti. A. Ceramica cenusie si. neagrä, finä, cu decor lustruit Fragmentele din aceastä specie apartin unor vase mici §i mijlocii decorate cu motive „in retea“ sau cu registre de triunghiuri mari, verticale, avind cimpul umplut cu linii in val, ascutite, uneori suprapuse. Analogii intilnim in cultura Sintana de Mures.17 B. Ceramica cenusie, roscatä sau neagrä, zgrunturoasä Tipul 1 — Oalä färä toartä о gäsim prezentä in douä variante: 1 а — oalä cu buzä, puternic räsfrintä $i adinc §äntuitä, decoratä cu „coaste“ care acoperä intregul corp al vasului, sau о bandä de striuri aplicatä pe umär (pl. XXII; XXVI); 17 Gh. Diaconu, Tirg?or — necropola din sec. Ill—IV, Bucure$ti, 1965, p. 180, pl. XXX, 1, 2.
