Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

39

„BOUL INSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA

565

Astäzi, din cauzá cä infelesul §i importanta penei in ansamblul manifestärii abia dacä s-а mai pästrat ici-colo, iar pe alocuri s-а pierdut complet, penei nu i se mai dä atenfia excepfionalä de odinioarä.

In decursui vremurilor §i peana a suferit modificäri importante, atit in ce prive^te forma cit §i funcfia sa.

Forma: in antichitate era cununä; a$a ne aratä toate relatärile rämase asupra diferitelor ceremonii inchinate zeilor protectori ai agriculturii. Forma de cerc este de altfel, un vestigiu din strävechiul cult pägin al soarelui. Tot cununa a fost de la inceput si in „Boul instrufat“ al nostru. Dovadä este nu numai cea mai veche menfiune bibliograficä, ci §i faptul cä pe alocuri forma de cununä — soare — s-а pästrat pinä in zilele noastre; ca in Chintelnic, unde aceastä cununä este formatä din trei cercuri concentrice fixate pe о'cruce.

Mai tirziu, fäcindu-se simfitä influenta cre^tinismului, apare forma de cruce, cu semnificatia religioasä nouä, pe lingä vechile atribute magice. Crucea däinuie si astäzi, in diferite ipostaze:

— cruce simplä, obisnuitä (Cäian);

— cruce incadratä intr-un semicerc (Pädurenii, Batin);

— cruce incadratä intr-un cerc (Täure);

— cruce incadratä intr-un triunghi isoscel (Mänästirea).

Evolufia viitoare a form ei acestui obiect ritual nu poate fi preväzutä37.

Functia. ln trecut, peana nu era о simplä podoabä, ci oamenii au väzut in ea un simbol al ritului: о putere magicä, ce-§i are izvorul in ceremonia legatä de „Boul instruct“, putere care s-а transmutat asupra penei. Drept care, aceasta era tinutä in mare cinste: se impletea din cele mai frumoase flori, pe drum era udatä, dupä terminarea procesiunii era jucatä, apói datä in dar „gazdei de bou“, mai tirziu fetei care a prins boul, dupä care era dusä acasä. — tot cu alai, unde era pästratä la loc de cinste — in casä, intre icoane — ca sä aducä noroc, sau agätatä deasupra inträrii in grajd — ca sä indepärteze duhurile rele si bolile dintre animale §i sä fereascä grajdul de träsnet. Aceasta in trecut!

Astäzi, in cele mai multe localitäfi i s-а uitat strävechiul infeles: nu

37 In Mänästirea (1969) „peana“ era un simplu buchet de flori.

Pl. LVII. Difenite forme de „peanä“ („struf“) :

1 — forma arhaicä; 2 — Chintelnic; 3 — Pädurenii; 4 — Mänästirea; 5 — Cäian