Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
33 „BOUL 1NSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA 559 de Rusalii §i s-а legat de särbätoarea Sinzienelor (= 24 iunie). Aceastä permutare este о consecintä atit a dezagregärii mai ttonpurii a obiceiului, cít §i a unor circumstante specifice zonale. Legarea de Sinziene nu este deloc intimplätoare, pentru cä §i aceastä särbätoare are tot un caracter agrar (cununi de flori, stropire cu apä)32. Astfel de permutari calendaristice au mai suferit §i alte manifestäri; le vom aräta in continuare. Alegerea „gazdei de bou“. Anterior (la cap. „Pregätiri“), am expus detaliat criteriile dupä care se alege säteanul care urmeazä sä dea boul pentru instrufat — „gazda de bou“: din trecutul indepärtat (cind aceastä alegere aträgea о serie de obligatii din partea celui care dädea boul, deoarece el primea in schimb peana miraculoasä), trecind prin о fazä intermediarä (cind alegerea era consideratä drept cinste si prilej de mindrie pentru stäpinul boului ales), apói mai tirziu devenind о problemä „de afaceri“ (säteanul instärit dädea bou, dar in schimb cerea tineretului sä-i facä clacä), §i ajungind pinä in zilele noastre (cind pentru ceremonie se prime§te in mod gratuit un bou de la; cooperativa agricolä de productie). Din cele prezentate la capitolul respectiv, reiese in mod evident cä si alegerea „gazdei de bou“ a suferit о evolufie, mergind pe drumul imprimat de complexui faetorilor amintifi §i in strictä concordant ä cu ei; adicä, alegerea este dictatä mereu de alte si alte criterii — unele in trecut, altele astäzi. Locul petrecerii. Nu este nici el acela§i, ci schiknbätor de la an la an, dupä gospodarul care era ales drept „gazdä de bou“. Ulterior, pe mäsurä ce atractia penei a scäzut, §i paralel cu pauperizarea täränimii intre cele douä räzboaie, sarcina de a accepta a fi „gazdä de bou“ nu §i-o prea asuma nimenea bucuros, ddn cauza cheltuielilor ce impune aceastä cinste. Ceea ce a dus — cu vremea — la schimbarea locului petrecerii: de la casa incäpätoare a unui sätean maij instärit, la о casä oarecare din mijlocul satului — acolo unde se oprea alaiul (Mänästirea), ori la casa fetei care a prins boul (Batin), sau la a unui gospodar care cerea cea mai micä „taxä de intrare“ (Pädurenii, in 1956 = 50 bani de persoanä); sau chiar о pajiste de la marginea satului (Chintelnic); actualmente se contureazä preferinta generálé pentru cäminul cultural. Continutul. Acesta suferä cele mai importante si semnificative modificäri, datoritä complexului faetorilor arätati, care vor si duce la evolufia ritului de la ipostaza sa arhaicä spre stadii din ce in ce mai depärtate de cel originär. Caracterul ce prezintä ritualul oferä primele indicii. Este posibil ca la originea sa acest ritual agrar sä fi avut un caracter grav, serios, a§a ca atitea §i atitea manifestäri cultice. Pe mäsurä ce confinutul originär al ritualului a släbit, in aceeasi- mäsurä s-а amplificat caracterul spectacular §i distractiv. Astfel, in loc de о procesiune solemnä (asa cum se face in ziua intiia de Rusalii, cu ocazia iö^irii la cimp, in cadrul slujbei religioase), din alaiul cu „Boul instrutat“ (care ín fond' este un vestigiu cultic), poporul a fäcut о manifestare de о exuberantä nemaiintilnitä la 32 Tudor Pamfile, Särbätorile de vara la románt, Bucure?ti, 1911, p. 79—106.
