Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
52 GHEORGHE BALTAG, RADU HARHOIU, MIHAI PETICÄ 2 poate urmäri о expansiune a asezärii spre nord, pe terasa nr. 2, unde a fost identificat nivelul tirziu de locuire (secolele VIII—IX §i XII). Studiul de fafä analizeazä succint materialul ceramic descoperit in cele Í9 complexe din niVelul timpuriu al a?ezärii de la Dealul Viilor. Dintre aceste complexe amintim: 2 locuinte aparfinind sfir§itului secolului al Ill-lea §i primelor decenii din secolul al IV—lea e.n., material datat cu fibula de argint de tipul cu butoni in forma de ceapä, 7 locuinte §i о groapä menajerä íncadrate cronologic la mijlocul si in a doua jumátate a secolului al IV—lea, pe baza unei fibule de fier cu piciorul intőre pe dedesubt,. a unui fragment de pahar de sticlá cu decor combinat din alveole §i romburi, databil in a doua jumätate a secolului al IV-lea1 §i a unor piepteni de os cu miner semicircular ce se incadreazä in aceea§i perioadä. Pentru sfir$itul secolului al IV-lea $i primele decenii ale secolului al V-lea e.n. propunem materialul ceramic descoperit in 7 locuinte §i 2 cuptoare cu ateliere de olari. In sprijinul acestei datäri vine §i un pieptene de os cu miner bilateral, descoperit intr-o locuintä. Toate complexele de locuit §i atelierele descoperite sínt, cu о singurä exceptie, de tipul bordei si s emilbord ei2 incadrindu-se in tipurile de locuintä specifice perioadei analizate. I. SPÉCII $1 FORME CERAMICE DE LA SFlR$ITUL SECOLULUI AL III-LEA E.N. Materialul ceramic din acest nivei, foarte timpuriu, al asezärii de la Sighisoara — Dealul Viilor, confine spécii si forme ce pot fi intilnite in orice a$ezare ruralá din perioada provinciei romane. Este vorba, in primul rind, de ceramica ro§ie, finä, angobatä §i cenu§ie, finä, angobatä, aläturi de ceramica cenusie, asprä. Paralel, ceramica lucratä cu mina ocupä un procent destul de important, ea reproducind in maré parte forme §i tipuri de vase lucrate la roatä, la care se adaugä formele §i tipurile de origine dacicä, in primul rind cäfuia. In primele decenii ale secolului al IV-lea constatäm о scädere treptatä a ceramicii romane rosii §1 cenusii fine $i о inlocuire a acesteia cu forme si spécii ceramice din arii culturale autohtone (carpi, daci liberi). Complexele acestei perioade sint bogate in material ceramic lucrat cu mina, avind decorul caracteristic ceramicii dacice: briul alveolar, briul crestat, alveole si crestäturi pe buza vasului etc., in timp ce materialul ceramic lucrat la roatä cuprinde forme ce pot fi regäsite atit in tradifia romanä cit §i in cea carpicä §i dacicä (cäni, castroane cu Ornamente lustruite etc.). 1 Günter Rau, ín APA, III, 1972, p. 167, fig. 52; p. 181, fig. 75. 2 Gh. Baitag, Rev.MuzMon., Monumente istorice ji de artä, 2, 1982, p. 44.
