Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
5 CULTURÄ POPULARA $1 CULTURA DE MASA • 477 pe rudenie §i tráie^te din resurse agricole. Capätul „urban“ este viafa mereu schimbätoare a ora^elor mari, cosmopolite, comerciale“8. Dincolo de unele deosebiri de vederi care existä in lumea speciali§tilor, ruralul, indeosebi cel care U numim traditional, este un mediu specific, care avind о problematicä proprie presupune studii §i investigafii cu о anumitä specializare. Se §tid cä ruralul conservä о anumitä autonómig in raport cu societatea globalä §i nu poate fi definit sau limitat la о singurä dimensiune, oricare ar fi aceasta (economicä, demograficä, profesional-ocupafionalä, culturalä etc.). „El este о sintezä socioeconomicä §i socio-culturalä pe care nu о putem realiza sau „construi“ decit prin mijlocirea ijnvestigafiilor de teren si a datelor achizifionate deja de diversele ^tiinte umane“9. ln tadle puternic industrializate §i implicit cu un grad avansat de urbanizare, datoritä restructurärilor profunde care au avut loc este diffcil sä se delimiteze ruralul de urban, deosebirile de ordin profesional-ocupational fiind neconcludente in acest sens. Cu toate acestea, se vorbeste de „univers populär“ §i un „univers tehnic“. Mai mult, existä tendinta de a se alcätui о ramurä a etnografiei care sä aibä cimp de investigate marile orase, „Grosstadtvolkskunde“, in opozitie cu cea traditionalä care studiazä cultura ruralului10. Este cert cä indiferent de varietatea cercetärilor §i preocupärilor vizind studierea mutatiilor in cimpul cultural traditional, ín etapa actualä implicatiile progresului tehnic, consecintele sale in planul unor profunde modificäri ale stilului de viatä in ansamblu, sint departe de a fi adus rezultate satisfäcätoare. Actuala structurä a ruralului, consecintä fireascä de altfel a dezvoltärii, datoritä utilizärii tehnicii intr-un ritm ;?i extensiune necunoscutä inainte, modificä permanent atit infrastructura a$ezärilor rurale citi §i tot ce era legat de formele vechi ale culturii §i tradifiei populare. Färä indoialä cä tehnica a avut un rol insemnat §i in trecut in perfectionarea productiei agricole. De altfel, trebuie subliniat faptul cä de$i uneori se idealizeazä raportul dintre färänime §i mediul natural, nu se poate nega aportul acestei populatii in transformarea mediului ambiant, crearea unui peisaj cultural din cel natural, unde tehnica, oricit de rudimentarä, in functie de treptele evolutiei cind ea a fost aplicatä1 si-a adus о insemnatä contribute. Täränimea, privitä ca populate ocupatä in activität exclusiv agricole, a traversal in evolutia sa istoricä anumite „revolutii tehnice“. Folosirea animalelor de tractiune, a calului in indeletnicirile agricole a marcat desigur un progres, comparabil cu introducerea tractoarelor in epoca actualä, dacä tnem seama de perioada istoricä in care a avut loc. Nu este insä mai pufin adevärat cä economia täräneascä avind un caracter preponderent inchis, orientat in principal, spre satisfacerea ne-8 G. Jones, Ruralul — un cadru conceptual, ln Colectivitate ruralä, C.I.D.S.P., Bucure$ti, 1973, p. 134. 9 V. Miftode, A. Carpinschi, D, Strugaru, Elemente de sociologie ruralä (Curs), Univ. „Al. I. Cuza“, Ia$i, 1977, p. 10.
