Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
3 AUREL FI LI MON (1891—1946) 463 Cluj reprezintä „prima incercare serioasä de cercetare stiintificä a poporului román“11. El sustine ideea scolii clujene §i in privinta culegerii materialului etnografic de veche culturä, care sub influenza civilizafiei moderne se altereazä sau dispare. „Ce ne-а mai rämas trebuie adunat. . . fiindcä in acest material vom gäsi certificatul nostru de noblete nationals“12. Aceeasi Idee räzbate la Aurel Filimon $i in privinta conservärii culturii spirituale a poporului román. ín procesul verbal de constituire a Societätii de Arheologie-Istorie-Etnografie din Tirgu Mures la 15 septembrie 1924 se consemneazä: „Cu aceastä ocaziune D-l Filimon face propunerea ca in Ianuarie 1925 sä se facä о petirecere cu un program etnografic cu care ocaziune sä sei aducä din judet feciori $i fete cu läutarii lor, pentru a aräta jocurile vechi román esti cari incep sä fie uitate. Mai departe ciobanf care stiu cinta din flujer, tri§cä si frunze“. („Adunarea generalä a acceptat propunerea“). О märturisire scrisä a conceptiei sale despre etnografie dateazä din anul 1927 (?) („dupä nouä ani de cind s-au terminat räzboiul“), intr-o informare fäcutä in calitate de presedinte al Comisiunii culturale si scolastice, considerind „o datorie obligatorie stiinfei si trecutului poporului románesc de a vä face cunoscut bogätiile arheologice si etnografice a acestui judet“13, punctind necesitatea unei activitäti sistematice bazatä pe cerintele stiintifice ale etnografiei. Confundind obiectele etnografice cu tot „atitea dovezi ale trecutului“ i$i incheie informarea prin urmätoarea intrebare: „oare adunarea etnografiei, a datinilor, a folclorului poporului nostru, care a mentinut caracterul tipologic pinä astäzi, se pierde din zi in zi sub influenta orä§eneascä nu este о datorie dijitre cele mai urgente?“14. Pe baza obiectelor etnografice reprezentative din judet, in Memoriul adresat primarului ora§ului Tirgu Mures pentru infiintarea unui muzeu, trece in revistä categoriile de obiecte care se vor include in viitoarea expozitie: „In cadrele etnografiei s-ar aduna toate obiectele casnice de tesä torié, lemnärie, pescuit, pästorit, ceramicä, imbräcäminte, cu un cuvint tot ce reprezintä viafa §i mamifestärile ei, impreunä cu evolutia formelor cari in multe cazuri sint reminiseente identice ale antichitätii; am pástra prezentul ca ultima fazä a arheologiei care in viitor n-ar fi altceva decit cunoa?terea trecutului.. . Judeful nostru care este locuit de romäni, unguri §i sa$i, cunoa^terea particularitätilor ca proprietäfi independente sint foarte importante dindu-ne lämuriri in multe cazuri §i cunoastere de origin alitate“15. 11 Idem. 12 G. Välsan, „О ?tiintä nouä — Etnográfia“, Cluj, 1927, p. 10. 13 Manuscris Aurel Filimon — Informare despre bogätiile arheologice $i etnografice ale judetului, 1927 (?) (Documentele fam. Filimon). 14 Idem. 15 Aurel Filimon — Memoriu cätre primär, 18 III 1931 (Arhiva Muzeului judetean Mure?).
