Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 REGHINUL INTRE CELE DOUA RÄZBOAIE 455 Strauss, Franz Schubert $i al^ii29. Au fost §i cazuri cind unele concerte au fost prezentate in colaborare cu instrumenti^ti din Brasov, Sibiu, Tirgu Mures. „Societatea muzicalä“, in colaborare cu „Cercul cetätenesc maghiar de cintece“, a prezentat mai multe operete, printre care: „Silvia“ de Kálmán Imre $i altele. ín óra? au prezentat spectacole muzicale artisti ai Operei románé din Cluj, ca „Rigoletto“30, precum si artisti din Viena. In ianuarie 1927 a concertat ín Reghin compozitorul §i dirijorul George Enescu, concert la care au participat to^i iubitorii de muzicá, färä deosebire de nationalitate31. l$i continua activitatea cercurile románe^ti, maghiare §i germane. Corul meseria§ilor románi, condus de Alexandru Moldovan, obtine succese insemnate atit in Reghin cit si in ímprejurimi. „Cercul cetätenesc maghiar de cintece“ participä activ la diferite reimiuni §i concursuri organizate pe plan national, obtinínd la concursurile din 1928 $i 1938 diplome, premii $i decoratii pentru merite deosebite ín mi^carea coralá. Cu rezultate bűne au activat si corurile din Apaiina si Iemuteni. Fanfara orasului, subventionatä de primárie, a organizat lunar concerte ín Parcul popular, in centrul orasului sau in sala maré a hotelului. In deceniul al IV-lea fanfara avea si Iernutenii. Ca urmare a cresterii diímensiunilor miscárii eultural-artistice, a vizitärii tot mai dese a orasului de cátre trupe teatrale din marile orase, se impunea construirea unui lácas de teatru ce se va realiza ín anii 1937—1939. Píná atunci piesele teatrale, ca §i programele artistice, au fost tinute ín sala maré a hotelului. Pentru viata cultural-artisticá a fost caracteristic faptul cá о serie de evenimente traditionale au fost särbätorite ín comun de formatiile eultural-artistice románesti, maghiare §i germane, ceea ce atestá respectui reciproc si dorinta, de a träi si munci impreuná in cadrul patriei románé32. e) Cinematograful. ln perioada interbelicä create interesül publicului si pentru cinematograf, care va juca un rol tot mai maré ín viata culturalá a orasului. Numárul spectacolelor cinematografice creste sáptámínal de la 2 la 3 ín 1925 si la 4 ín 1938. In repertoriul cinematografului un loc ínsemnat au ocupat filmele realizate de stúdióul din Cluj, filmele románesti „Aventurile lui Tindalä“, „Suzana“, „Nevinovata“. De asemenea, s-au bucurat de apreciere si documentarele „Serbärile de la Alba Iulia“, „Románia industrialä“ etc. f) Presa. Dupä primul räzboi mondial isi continuä aparitia, cu unele intreruperi, säptäminalul german „Sächsisch-Regener Wochenblatt“ (Foaie säptäminalä a Reghinului säsesc), organ pentru interesele me?tesugáre.'jti, agricole si literare, care salutä, la ínceputul anului 1919, efor-29 Sächsisch-Regener Nachrichten, anul 13, nr. 32 din 19 IV 1935. 30 Sämänätorul, anul 2, nr. 20, din 13 V 1926. 31 Idem, anul III, nr. 1 din 8 ianuarie 1927. 32 Emil Serbänescu, Szabó Mihai, Teatrul de amatori, in Vatra, N. S. (1971), anul XII, nr. 138 din 20 septembrie 1982.
