Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

11

PRESA ROMANA MURESpEANÄ

443

De la foile populare §i de la revistele §colare §i pedagogice s-а trecut in mod firesc la periodicele pur literare. Seria lor a inceput la 15 noiembrie 1936 cind Vasile Netea, plecat de la „Progres §i culturä“ о datá cu N. Albu, a infundat impreunä cu subloeotenentul I. Cismaru (pseudonim Balcys Valst), revista bilunarä Clipa care imita — in patru pagini — formatul „Biletelor de papagal“ ale lui Tudor Arghezi §i al „Abecedarului“ infiintat de E. Giurgiuca §i George Boldea cu trei ani mai inainte in orä?elul Brad, ln jurul „Clipei“ s-au strins о parte din fo§tii colaboratori literari de la „Progres si culturä“, in frunte cu N. Albu, transferat intre timp la Blaj, Al. Ceu§ianu si C. Stefäniu, $i, totodatä, о serie de tineri scriitori din alte pärfi aflati in fata debutului: Horia Stanca, Radu Stanca, V. Copilu Cheaträ, Tenea A^tilean, Al. $erban, E. Ar. Zaharia.

Aläturi de acentia s-au aläturat noii reviste si unii din scriitorii mai vechi ai Tirgu Mure$ului, ca Maximilian Costin, cu ajutorul cäruia la 15 ianuarie 1937 — revista se tipärea exclusiv pe cheltuiala intemeietorilor — numärul paginilor „Clipei“ s-а putut ridica la 10.

Prin formularul säu liliputan, in care puteau intra doar citeva poezii §i citeva comentarii, §i recenzii critice, „Clipa“, era insä departe de a multumi dórin ta de activitate publicisticä a intemeietorului säu, as a incit acesta, pornind de la experienfa „Clipei“, s-а hotärit — Maximilian Costin transferindu-se intre timp la Bucure§ti — sä solicite ajutorul primäriei pentru a infiinta о revistä cu un format mai mare, §i cu un numär de pagini accesibil unei mai bogate productii. Primarul ora§ului, D. Emil Dandea, s-а arätat infelegätor fatä de cererea tinärului publicist si astfei acesta a primit о subventie de 10.000 lei, rambursatä direct tipografiei comunale pentru a porni la drum cu о nouä revistä. Ca titlu, imfiatorul se gindise mai íntii la acéla de Calea robilor care, in mod simbolic, amintea atit de cunoscuta constelatie celestä, cit si de calea celor ademenifi de visuri, de mistuitoarea chemare a luminei §i a frumosului. Neintelegind simbolurile incluse in acest titlu §i väzind in ele mai degrabä о reamintire a situatiei sociale $i nationale dinainte de 1918 a romänilor transilväneni, Dandea s-а opus insä intrebuintärii titlului indicat, cerind sä se aleagä un altul. Initiatorul a propus atunci titlul Jar si slovä, nume sub care revista a §i apärut la 1 aprilie 1937. In programul revistei se aräta cä „literature nu poate fi un simplu reflex al unor stäri de suflet personale“, cij, dimpotrivä, scriitorul nefiind un singuratic, un izolat, un ecou al unor realitäfi §i aspirafii omene$ti generale, variind, ca originalitate, de la popor la popor, $i fiind in mod permanent legate de stilul §i conceptia de viatä a poporului di(n sinul cäruia apare.

Preocupärile revistei se inspirau totodatä din traditia de luptä a Muresului §i a artei patriotice. Printre colaboratorii mure§eni ai noii reviste, in afarä de cei intilnfti la „Clipa“, afläm la „Jar §i slovä“ pe muzicologul Oct. Zeno Vancea, cu studii despre „noua muzicä romäneascä“, pe etnograful Aurel Filimon cu cercetäri despre jocul cälusari-