Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

438 VASILE NETEA 6 con§tien(i de obligatiile lor ob$te§ti. Ac(iunea sa a fost ímbráfi^atá cu elán atít de; cátre prietenii sái de generatie — Vasile Netea (care semna §i cu pseudonimul Victor Luere(iu si Octavian Drumaru), Nicolae Albu, Iuliu $erbánutiu, Alexandru $ara — cít si de cátre unii intelectuali mai virstnici, ca Eugen Nicoarä, profesorul Aurel I. Pop, directorul gimna­­ziului „Petru Maior“, Alexandru Ceusianu, Aurel Filimon §i altii. Exis­­tenfa „Credinfei“ a fost insä de scurtä duratä, fiindcä numai la citeva luni dupä apanjfia ei — timp in care se ridicase la un nivel dintre cele mai promitätoare — Cocofj s-а imbolnävit de neiertätoarea boalä a tuber­­culozei, care in primävara anului 1936 avea sä-1 ducä in mormint la abia 25 de ani. Numele säu este rostit §i astäzi cu pietate §i durere de cätre toti fojjtii lui tovarä§i de credintä §i muncä. Acelea§i faze se constatä §i in ceea ce prive^te presa culturalä po­­poralä din orasele invecinate, preocupate §i eie de aeelea$i obiective. La Tirnäveni, condusä de N. Gr. Deae, a apärut astfei in 1921 foaia säptä­­minalä Tirnava care se va mentine, $i cu un adaos politic, pinä in 1938, iar la Gheorgheni Cuvintul Ciucului (1925), urmat de Gazeta Ciucului (1929—1940), organ social-cultural. Animatorii scrisului romänesc de la Gheorgheni au fost indeosebi profesorul Theodor Chindea, directorul lieeului din acest ora§, autor al unor remarcabile studii despre viafa isto­­ricä a romänilor din Giurgeul Ciucului, §i inspectorul ?colar Th. Anas­­tasiu. ★ О altä categorie unitarä de publica(ii muresene о constituie periodi­­cele ijcolare, care timp de ani intregi, prin preocupärile si nivelul atins au tinut locul revistelor literare §i ^tiintifice ce aveau sä aparä mai tir­­ziu. Eie au grupat in jurul lor pe profesorii si elevii de la §colile nou infiin(ate, oferindu-le astfei posibilitatea manifestärii publicistice. Cea dintii dintre aceste §coli care a avut о revistä proprie a fost liceul „Al. Papiu Ilarian“. Din initiativa profesorilor N. Sulica §i I. Bozdog, care aveau experienda revistelor scolare de la liceele din Bra?ov si Blaj, la 29 octombrie 1923 s-а infiintat astfei revista litografiatä Scínteia, din care n-au apärut insä, sub acest titlu, decit 3 numere, fiindcä in acela§i timp cu „Scinteia“ de la Tirgu Mures a apärut о altä „Scinteie“ §i la Gherla — aceasta tipäritä — a elevilor lieeului de acolo. Publicafia mu­­re§anä a trebuit astfei sä-§i schimbe numele si odatä cu numele si modul de imprimare, — tiparul luind locul litografiei. La 1 martié 1924 a apä­rut astfei Indemnul, care se subintitula „revistä literarä, §tiintificä $i folcloristicä“. Chiar de la inceput, „Indemnul“ a avut si douä supliV- mente, unul L’Impulsion, in limba francezä, iar al doilea, Incitamentum, in limba latinä. Ca director al revistei figura profesorul René Larchet, care conducea si suplimentul francez, comitetul fiind format din pro­fesorii Arthur Dupont, directorul lieeului, Nicolae Sulica, ingrijitor $i al pär(ii latiné, §i Ion Bozdog, profesorul de limba romänä. Timp de trei

Next

/
Thumbnails
Contents