Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
7 A$EZÄRI DE INALTIME CU TERASE COTOFENI 37 circumspecta cuvenitä. ln a?ezärile de inäl^ime cu terase, exeeptie $incai, nu se cunosc in cadrul sau in apropierea lor morminte sau necropole. Mormintul de inhumane de la $incai, prezentat impreuna cu inventarul descoperit lingä sau in zona apropiatä acestuia115, a fost deranjat din vechime. Din a?ezare (locuinte de suprafata, bordeie) provin ?i alte resturi de oase umane — toate rävä?ite, ín maré parte fragmentare. Situatia singularä, dupä eite ?tim, in cultura Cotofeni si, totodatä, surprinzätoare prin inedit nu i?i gäse?te о explicate. Rävä?irea osemintelor umane reflectä practici magico-religioase (ciopirtirea cadavrelor? antropofagism?)? Nu se poate ?ti. Intrebarea rämine färä räspuns, ca atitea altele care privesc viata spirituals. Documentarea actualä nu este in mäsurä sä ofere date sigure nici cu privire la etnicul ?i limba acestor comunitäti. Cu toate cunostin^ele incä lacunare, oglindite in concluzii divergente, comunitätile Cotofeni sint considerate acelea care ar fi constituit nucleul principal, biologic ?i cultural, al tracilor nord-dunäreni116. In opinia altor cercetätori ai perioadei de tranzitie, comunitätile au fost indoeuropene, prototracice; eie au constituit, in epoca bronzului, populatia tracicä in spatiul carpato-dunärean117. Cum afirmam la inceput, existä numeroase märturii documentare care sint in mäsurä sä formeze о imagine de ansamblu, cuprinzätoare, asupra a?ezärilor de inältime cu terase (implicit asupra culturii Cotofeni). Dar existä incä ?i serioase limite documentare, care nu ne ingäduie, deocamdatä, sä cunoastem in profunzime sau sä elucidäm multe aspecte ale culturii ?i ale perioadei de tranzitie. Numai cercetäri ?i säpäturi metodice ?i temeinice, meticuloase ?i ample vor putea inlätura aceste limite in cunoa^tere, vor putea sä constitute cit mai veridic viata comunitätilor Cotofeni. Catedra de Geologie—Mineralogie a Universitápi Anexa nr. I Babe§-Bolyai, Cluj-Napoca BULETIN DE AN ALIZA118 Materialul adus pentru analizä la catedra de Mineralogie a Universitätii din Cluj-Napoca, reprezintä unelte din epoca eneoliticä, descoperite in urma executärii säpäturilor arheologice sistematice In localitatea $incai, jud. Mure§, in anii 1974—1976, de cätre Muzeul judetean Tirgu Mure?. Studiul metalografic al pieselor prezentate (3 sule + 1 púmnál) a dovedit a fi cupru, confirmind astfei presupunerea descoperitorilor. Din analiza microscopicä executatä atit pe sectiuni lustruite cit ?i pe sectiuni corodate cu о solutie de aminä cupricä, rezultä cä métáiul este 115 Vezi, Marisia, VII, p. 46, pl. V/4. 118 P. Roman, op. cit., p. 78. 117 D. Berciu, Zorile istoriei, p. 155 sqq; S.Morintz, Probleme, p. 1.469 sqq. 118 Pentru piesele de cupru, vezi Marisia, VII, pl. XVIII/1—5; Marisia, VIII, p. 55—56, pl. XXVI/1—7.
