Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
25 MISCÄRI TÁRANE$TI IN 1918 367 cä garami a$teptau cu neräbdare realizarea reforméi agrare radicale promise la Marea Adunare Na^ionalä de la Alba Iulia. Intr-un raport al C.N.R. din judeful Solnoc-Dobica de la inceputul lunii decembrie, adresat Consiliului Dirigent, se aratä primejdia ре care о prezenta agitafia socialistä, mai bine zis bol$evicä printre romäni. „Partidul social-democrat de aici — se aratä in raport — dezvoltä о activitate febrilä, trimite oameni prin sate care räspindesc idei bol^eviste $i mi-e teamä cä azimiine vor ín vicia poporul román de la sate“110. Intr-un alt document din acél timp se relateazä cä: ,,'J’inuturile färä armatä regulatä avizate numai la garde locale ajung prada anarhismului. Elementele de dezordine §tiind cä nu este о putere armatä mai presus de garda compusä din oameni de ai lor, au ínceput\ a se deda la excese . . . S-au lä^it apoi $i mereu se räspindesc curentele de distrugere anarhiste $i socialiste ce vinturä fara“111. In imprejurärile din acél timp, asemenea stäri de fapt sint pe deplin explicabile. Masele de tärani considerau cä odatä cu inläturarea vechii stäpiniri vor putea intra in posesia pämintului pe care 11 udaserä cu sudoarea ?i singele lor veacuri de-а rindul. Consiliile nationale comunale informau mereu consiliile nationale judetene despre actiunile täranilor indreptate impotriva marilor proprietari. Intr-o astfei de informare, adresatä C.N.R. din Dej, se relateazä cä: „Poporul revoltat condus de idei rätäcitoare, voind a-$i impärti averea mobilä §i imobilä a proprietarilor mari din aceastä comunä, se adunä in cete pe la cäsi private osta$i sositi acasä cu pu$ti $i revolvere, pregätifi de a duce la indeplinire fapta dureroasä, criminalä“112. In ordonanfa comisarului guvernamental din judeful Mure§-Turda, adresatä functionarilor subordonati, li se cere acestora „sä se ducä personal in rindurile poporului §i acolo unde s-ar ivi о orientare bol^evicä sau acolo unde ar fi necesare apärarea securitätii avuturilor §i a securitätii personale, sä intervinä in modul cel mai energic“113. In informarea sa din 8 decembrie 1918 cätre C.N.R. din Turda, pre- Sedintcle Consiliului national din comuna Luna aratä situatia deosebit de grea a locuitorilor, lipsa de cereale §i de alte produse alimentäre. In informare se aratä cä din cauza lipsei lemnelor de foc, locuitorii au inceput a jefui pädurile domnilor de pämint din hotarul comunei Luna114. La 13 decembrie, Consiliul national din Milä$el informeazä organ ele superioare cä in comunä sínt manifestäri ale unor elemente bolsevice, care atenteazä la avutul celor bogati $i pun in pericol siguranta publicä. In consecintä, recomandä a se dispune ca asemenea elemente sä fie arestate $i pedepsite exemplar pentru a fi §i altora de invätäturä. Este de remarcat cä pe informarea mentiontä organul superior serié urmätoarea rezolutie: „S-a ordonat gardei nationale románé §i s-а cerut о patrulä de la armata romänä pentru supunerea bol?evicilor“115. llu Arh. St. Bucureíjti, fond C.N.R. Solnoc-Dobica, dos. nr. 8, f. 34—35. 111 V. Arimia, Gärzile nationale in lupta pentru infäptuirea unitäfn de stat a Romäniei, in Rev. Arh., 2, an XI, Bucure?ti, 1968, p. 162. 112 Idem, p. 136.
