Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

I. Arheologie

5 A$EZARI DE INÄLTIME CU TERASE COTOFENI 35 dylus gederopus113, Cilnic §i $incai ar putea fi puse pe seama culesului. In schimb, despre pescuit nu cunoastem nimic, de$i Roth afirmä existenta pescuitului la Cilnic. Greutäfi din lut ars, de dimetisiuni mari, descoperite in unele a§e­­zäri (Boarta, Cilnic, $incai), considerate ca piese utilizate „pentru nävod“, au putut avea §i о altá intrebuin^are, pe care noi nu о cunoastem incä. Fie cä resturile unor oase de pesti au fost neobservate (unelte de pescuit nu s-au descoperit), fie cä locuitorii a^ezärilor de inälfime nu s-au indeletnicit cu pescuitul, cea ce pare mai sigur. De altfei, majoritatea a§e­­zärilor (exceptie Agristeu, Blandiana, Cäpud} erau situate la distance re­lativ mari de surse mai importante de apä (Tirnava, Muresul), in care ar fi putut pescui. Apele mai mici, din apropierea altor a?ezäri, cu debit scäzut, reglat de capriciiile anotimpurilor, nu puteau oferi conditu de pescuit. Chiar dacä s-ar fi practicat culesul $i pescuitul, cele douä indeletni­­ciri au fost cu totul sporadice, nesemnificative in viafa economics a comu­­nitäfilor acestor a$ezäri. In schimb, mestesugurile, aflate in dependents de celelalte ocupatii, s-au bucurat de о insemnatä atenfie. Färä a avea märturii totdeauna di­recte, probatorii, trebuie' sä acceptäm cä ele au fost diverse ?i sä1 presu­­punem cä au existat pentru a servi intreaga gamä de necesitäfi cotidiene ale comunitäfilor de atunci. Insä?i edificarea locuintelor a$ezärilor, ope­rate atunci anoyoioasä, nu se poate explica logic färä concurarea unor meijtesugari, cu о pregätire cit de cit specializatä. О conjugare a efortu­­rilor tuturor, deci implicit si a mestesugarilor, era reclamatä §i in efectua­­rea lucrárilor de amenajare ?i terasare a a^ezärilor. Confecfionarea cera­­micii nu putea fi fäcutä decit de mesterii olari, cu о temeinicä speciali­­zare profesionalä. Operáéi atit de complicate §i meticulöase (alegerea si selectarea materiei prime, stabilirea calitätii ei, prelucrarea, modelarea formelor, organizarea decorului, arderea) cereau din partea me§terilo!r olari serioase cunostinte fizico-chimice, ce nu puteau fi insu$ite decit printr-o practicä indelungatä. Cuno^tinfe adinci se cereau si in prelucrarea silexului, pietrei, osului, cornului si cuprului. Numeroasele obiecte descoperite in asezärile de acest tip, intr-o tipologie relativ diversä, unele cu un rol functional definit (unealtä, armä, podoabä), demonstreazä capacitatea de creare, inventivi­­tate a mestesugarilor culturii. Nu rareori in confecfionarea uneltelor (si a ceramicii) mestesugarii au impletit, in maniera lor proprie, utilul cu frumosul, asa cum constatäm la unele piese de о realä valoare artisticä. Documentarea actualä nu ne ajutá decit in parte in cunoasterea mes­­tesugurilor culturii. Färä indoialä, vestigiile din asezäri (si locuintele insesi) nu pot fi concepute färä aportul lor, al unor lapicizi, dulgheri, olari. Dupä cum prelucrarea pieilor pentru confectionarea imbräcämintei si incälfä­­mintei nu poate fi infeleasä färä prezenfa unor mestesugari pielari. Märturiile directe (fusaiole, mosoare) descoperite, in таге numär, in 113. S. Dumitra^cu, Ibidem.

Next

/
Thumbnails
Contents