Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
358 IOAN POP 16 romäni, in care se cerea desfacerea Transilvaniei de Austro-Ungaria $i unirea ei cu Romania, pentru a forma impreunä cu ea un singur stat national román, bazat pe principii democratice. In memorii se mentioneazä influenza pe care о avea acél om asupra locuitorilor din sat, care-i urmau sfaturile, ce constituiau indemnuri la acjiune pentru a schimba vechile rinduieli. In cadrul unor intruniri, täranii arätau ín cuvíntul lor cä nu mai vor sä fie slugi, jeleri sau biri§i pe la currile grofilor ?i baronilor, cä destul au fost exploatafi $i despoiat-i de bunurile lor. In cuvintul säu, Vasile Suciu al Säniei indemna pe locuitori sä lupte pentru desfacerea Transilvaniei de Austro-Ungaria §i unirea ei cu Románia. Intr-o astfei de adunare, säteanul Dumitru Jucan a cerut: „sä se impartä pämintul s rofilor $i mo?ierilor la ^äranii muncitori de pämint $i celor care au lu itat pe cimpul de bätaie. Cäci grofii care ne-au räpit päminturile le-au stäpinit sute de ani, iar pe noi ne-au robit cu puterea jandarmului, ne-au bätut *i ne-au chinuit. Cit ne-au stäpinit pe noi nu ne-au fäcut nici un bine, n-am avut nici un folos dupä ei. Nu s-au gindit sä ne facä §coli, unde sä invätäm carte $i sä stim pe ce lume träim. Nu ne-au fäcut drumuri pe care sä umbläm cu carele, aducindu-ne bucatele. Nu ne-au fäcut poduri pe care sä putem trece peste piraie. Nu s-au gindit sä ne facä о prävälie in sat, sä ne aducem marfa: fotoghinul (petrolul — n.n.) $i sarea de la о depärtare de 10 km din Särma§ sau Ludu$. Nu avem о mäcelärie in sat §i nu s-au gindit sä ne deschidä un tirg de vite, mäcar la un an odatä ca sä ne u$uräm viafa. Nu ne-au purtat grijä de a avea о casä pentru sfat, unde sä ne adunäm ?i sä punem la cale lucrurile noastre gospodäre§ti. Cu un cuvint, marii no§tri mosieri nu au fäcut altceva decit cä toatä osteneala ?i truda noasträ au transportat-o in sträinätate $i acolo au zidit palate, au deschis bänci, din munca noasträ, ca sä deie imprumuturi pe camätä ?i sä-$i facä averile mai mari, iar noi am rämas cu amarul §i cu necazul“70. Am redat acest pasaj in care sint infäfi$ate stärile de fapt din satui Mihe$u de Cimpie, problemele ce-i främintau pe locuitori, näzuinfele lor $i modul cum concepeau ei sä-?i hotärascä soarta. Desigur, situafia este similarä §i in celelalte localitäfi din zona Cimpiei, ca de altfel din intreaga Transilvanie. In memoriile sale, Virgil $eulean prezintä ?i modul in care a luat fiintä Consiliul national román §i garda nationalä in sat, in cadrul unei adunäri, convocatä in localul $colii de inväfätorul Petru Grama, invalid de räzboi, avind gradul de sublocotenent. La propunerea acestuia, sätenii au ales ín garda nafionalä 7 membri dupä cum urmeazä: Vasile Tircu, caporal, Dionisie Cozac, fruntas, loan Rusu, subofifer, loan Kerekes, caporal, Teodor Boar, frunta?, Eugen Moga, sergent §i Virgil $eulean, cadet71. Ca ?i in alte localitäfi, Consiliul national a condus treburile ob$te$ti, coordonind actiunile maselor in scopul rezolvärii problemelor stringente din acél timp ?i pentru infäptuirea marelui ideal al unirii. 71 Ibidem, p. 2.
