Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
A$EZÄRI DE INÄLTIME CU TERASE COTOFENI IN TRANSILVANIA B. CONSIDERATU GENERALE SOCIAL-ECONOMICE SI ISTORICE (IV) VALERIU LAZÄR De.'ji nu s-au efectuat säpäturi in toate a$ezärile de inältime cu terase, iar in a§ezärile in care s-au efectuat ele nu au fost de amploare (excepfie Cilnic, $incai), descoperirile arheologice reflectä multe aspecte ale vieti i economice, aspecte legate indeosebi de ocupatia comunitäfilor Cotofeni. О indeletnicire de seamá a fost agricultura primitive!. Reconstituirea aspectelor acestei indeletniciri, desi anevoioasä, datoritä documentärii incä lacunare (lipsa unor säpäturi metodice, pe suprafete mari), poate fi fäcutä in mäsura in care ihärturiile arheologice existente о justificä. De la inceput trebuie sä acceptäm faptul cä existä indicii care identificä preocuparea stäruitoare a membrilor comunitäfilor pentru cultivarea pämintului. In aproape toate a^ezärile uneltele descoperite in numär mare, legate de aceastä indeletnicire, sint о dovadä evidentä. Amintim numeroasele topoare perforate din piaträ slefuitä sau säpäligile din corn de cerb sau cäprior gäsfte in a§ezärile de la Boarta, Cäpud, Cilnic si $incai. Prin aceste unelte de productie, comunitätile Cotofeni puteau practica о agriculturä primitivä in spatiul asezärilor sau in zona lor. In opinia unor cercetätori,109 säpäliga din com de cerb ar fi putut fi folositä múlt mai devreme, in a§ezärile eheolitice (Rast, jud. Dolj), ca §i „cufit“ de plug primitiv, „rimoc“, capabil sä scurme pämintul inmuiat de ploile sau inundatiile de primävarä. Descoperirea unor freeätoare de piaträ, a numeroase fragmente de risnitä sau risnite intregi, in aceste a§ezäri, constituie, de asemenea, dovada cultivärii pämintului. S-ar putea adäuga, apoi, prezenta in asezäri a vaselor mari, unele adevärate chiupuri, care au fost neindoielnic confectionate pentru pästrarea cerealelor. La $incai, cum am amintit, in pondeirea formelor ceramicii fragmented care au apartinut unor vase de provizii sint cele mai numeroase. Existä unele fragmente ceramice care au in compozifia pastei pleavä sau 109 VI. Dumitrescu, Häbä$esti, p. 505.
