Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
258 VASILE DOBRESCU 24 mintäri etc. — bäncile romäne$ti, au deschis un cont de credite pe „obligatum personale“ sau obligatuni cu cavendi, denumit §i credit färänesc. Creditül personal pe obligati a fost о necesitate §i о modalitate de ac^iune ?i pentru bäncile mici, insotrile de credit cooperatiste, care prin insä§i scopul lor de a sprijini cererile locale de imprumuturi, precum §i prin puterea lor financiarä limitatä, trebuiau sä se adapteze unor genuri de creditare modeste ca valoare, a$a cum erau bunäoarä cele pe obligafiuni personale. Creditül personal pe obligatii a fost introdus $i la bäncile mari sau mijlocii, in condi^iile in care se dorea sporirea clientele! prin inlesnirea imprumuturilor de valoare mici §i prin reducerea actelor birocratice ce insofeau imprumuturile de valori mai mari. In acest sens, sint elocvente concluziile conducerii „Albinei“, cu pu^in timp ínainte de a activiza creditele färäne^ti in operafiunile sale financiare, care remarca sä, de§i cambiile sint sigure, necesitä atitea pregätiri „incit cumpänind lucrul cu profitul ce-1 cere institutul de la ele este un adevärat sacrificiu adus clientelei färäne^ti“. Iatä de ce ,ne vom nezui sä afläm un mijloc prin care sä nu lipsim täränimea de acest ajutor, dar sä-1 capete in alt mod mai ieftin pentru ea ?i mai simplu pentru institute Creditele personale pe obligatuni necesitind mai purine formalitäfi, doar obligafia in scris a solicitantului de a pläti la anumite termene о parte din imprumut, plus semnätura acestuia sau, cind era analfabet si a anumitor cavenfi s-а bucurat de о largä popularitate. In tot cazul, obligafia era socotitä acceptatä ?i numai prin punerea degetului de cätre viitorul debitor, avindu-se in vedere cä imprumuturile nu depä$eau de obicei valoarea de pinä la 50 fl. sau 100 k., fapt ce u§ura mult conditiile imprumuturilor pentru micul producätor färan. La banca „Corvineana“ se dädeau instrucfiuni exprese ca imprumuturile pe obligatuni personale sä se facä „numai pentru ^äranii care n-au ?tiut sä scrie, crutndu-le spetele“83 84. , In bilanful general al bäncilor romäne?ti creditele personale ocupä un rol foarte modest, de pinä la 6,9% in 1900, iar apoi de circa 3% in perioada de pinä la primul räzboi mondial, ca ulterior sä scadä vertiginos la abia 1,7% in 1917. Prezen^a acestui imprumut este evidenfiatä in portofoliul bäncilor mari ca exceptii rare, de$i notabile, precum „Victoria“, „Timi$ana“, sau a unor bänci de capacitate mijlocie, in ambele cazuri acest fei de imprumut fiind asimilat portofoliului cambial sau chiar creditului ipotecar. La „Albina“ creditül personal introdus relativ mai tirziu decit la alte bänci, in 1891, a avut un ascendent deosebit, ocupind in portofoliul acestuia in anul 1894 circa 17% din totálul plasamentelor, in anul 1902 circa 10%, iar in 1905 circa 8%, cind va fi 83 Arh. St. Bra?ov, Fond banca „Albina“ — Brafov, dosar 4, A optesprezecea adunare generáli.... pe anul 1890, Sibiu, 1891, p. 5. 84 Arh. St. Deva, Fond banca „Corviniana“, dosar 2, Raportul direcfiunii pe anul 1, 1895—1896, p. 4.
