Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
250 VASILE DOBRESCU 16 amploarea sumelor depuse ni le oferá deponendi de la marile bűnei ,,Albina“, „Victoria“, „Timi§ana“, „Bihoreana“, „Ardeleana“ etc. Spre exemplu, in anul 1901, la „Victoria“, comerciantul Ion Com§a din Säli$te avea depu$i 60.000 k., iar in anul 1905, protopopul loan Pop inainta depunerea de 26.000 de coroane5/,a, alte zeci de deponendi, proprietari sau intelectuali cu venituri, de obicei agrare, inaintau la casa bäncii sume de mii de florini sau coroane cu 5% interese55, impulsionind prin aceastä aediune financiarä activitatea, de altfel foarte infloritoare a „Victoriei“, reciproc, consolidindu-^i situa^ia lor economicä in societatea capitalistä a Transilvaniei56. Interesele pentru depuneri au fost doar о parte a cí$tigurilor deponen^ilor cu sume mijlocii $i mari de capital, pe •língá ob^inerea unor insemnate venituri, revenite, in cazul cä erau §i aefionari ai bäncilor, ca dividente, supradividente ?i tantieme, avind §i avantajul creditärilor mai lesnicioase a unor ac^iuni economice speculative de mai mari propor^ii pe pia^a capitalistä a Transilvaniei. In pofida valorii insemnate a depunerilor, cu excepdia perioadei anilor de rázboi 1916—1918, cind inflata a creat un supra numerar la casele tuturor bäncilor romane$ti, cererile de capital lichid n-au putut fi intrutotul acoperite din propriile for^e financiare. Pe de altä parte, institutiile financiare romäne$ti doreau sä-§i extindä rapid operafiunile bancare $i sä-$i sporeascä in acest mod beneficiile. Cele mai nou infiintate aveau nevoie de spprijin suplimentar de capital pentru a demara c succes in viafa financiar-economicá a Transilvaniei. Din aceste motive, bäncile romäne$ti au fäcut apel la operafiunile de reescont care ating in 1914 circa 20% din valoarea bilanfului lor general57. índeob$te bäncile mai mici sau nou infiinfate, cu un capital social redus $i cu rezerve putine au reescontat valoric mai múlt, punindu-$i, in aceastä privindä, ín pericol existenfa, intrucit sumele acordate de alte instituti financiare, oricare ar fi fost provenienda lor na^ionalá, ín condidii economice critice, puteau fi oricínd retrase58. Dacä „Albina“, „Victoria“, „Timi$ana“, „Ardeleana“, in mai micä mäsurä „Economul“, „Patria“, „Bihoreana“ $i „Silvania“ aveau deschise reesconturi la bäncile centrale ale statului austro-ungar sau cele particulare ale burgheziilor maghiarä $i säseascä, din localitädile de re§edindä, marea majoritate a bäncilor romäne§ti i?i fäceau cu predilecfie reesconturi la banca „Albina“59, sau in mäsurä M Arh. St. Mure?, Fond banca „Muresanä“, dosar 21, f. 32. 55 La bäncile mari interesele acordate pentru depuneri erau mai mici decit la bäncile cu putere financiare modeste sau nou infiintate, care acordau dobinzi mai mari pentru atragerea deponentilor $i in acest fei, pentru sporirea cifrei afacerilor financiare. . 56 In aceastä situatie se afla si banca „Bihoreana“ la sfir$itul veacului al XIX-lea, vezi Arh. St. Oradea, Fond banca „Bihoreana“, dosar 15 bis/1899, p. 35—37. 57 Nicolae N. Petra, op. cit., p. 66. 58 Bodor Antal, op. cit-, p. 12. 59 Banca „Albina“ reesconta in 1916 circa 20°/p din valoarea efectelor reescontate de bäncile rämänesti (vezi N. N. Petra, op. cit., p. 37). In alte aprecieri cifra reescontatä de banca „Albina“ este de numai 10% (vezi N. Petra — Petrescu, lnstitufiile financiare la romdnii din Ungarin, Chifjinäu, 1918, p. 10).
