Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
11 BÄNCILE ROMÁNESTI DIN TRANSILVANIA 245 numerarului. Spre deosebire de acfiunile bäncii „Albina“, banca „Timi$ana“ a sistat acordarea de női imprumuturi ipotecare, „fiindcä dupá acest sói nu numai cá ar fi adus cél mai mic ci$tig, ci doará pierdere, fäcindu-se totodatä cu exigentä controlul replätirii creditelor39. Astfel, politica financiarä a bäncilor romäne$ti in timpul crizelor nu a fost cu totul unitarä, aspectele comune fiind evidentiate doar de sporirea dobinzilor, a taxelor de proviziune §i mai pufin de mijloacele concrete de redresare financiarä adoptate in raport cu speciile de credite unde se acfiona conform intereselor $i pregätirii personalului de conducere a fiecärui institut in parte. Dacä institufiile financiare romane$ti n-au ínregistrat decit stagnäri sau scäderi nesemnificative ca valoare a afacerilor sau ca duratä a timpului, consecinfele crizelor economico-financiare s-au repercutat cu mai multa gravitate asupra debitorilor. Pe de altä parte, pentru mentinerea $i atragerea clientelei, mai ales a celei tärä-, ne$ti, bändle romäne?ti au fast obligate de a acfiona cu multä flexibilitate in perioadele de calamitäti naturale (inundafii, secetä, grindinä, epidemii in rindul animalelor), acordind prelungirea imprumuturilor peste datele fixate, nu atit pentru menajarea debitorilor din considerente filantropice, cit pentru sporirea increderii $i numärului acestora in perspectiva evolufiei ascendente a viefii economice a institufiilor financiare. Astfel proceda banca „Albina“ in anui 1877 prelungind imprumuturile ipotecare, ca urmare a unor calamitäfi naturale, iar in 1902 prelungirea restanfelor debitorilor loviti de epizootie, „care a tras dupä sine §i oprirea tirgurilor, singurul mijloc care dä färanului posibilitatea de a-si acoperi necazul“. „Cu considerarea la aceastä calamitate elementarä — se preciza in darea de seamä a bäncii „Albina“ —, am fost necesitafi sä fim indulgenfi cu debitorii $i sä le acordäm respiri extraordinari“/l0. Datoritä räspindirii brucelozei §i sistärii tirgului de vite in zóna bäncii „Sebe§ana“, conducerea acesteia acorda in 1911 unele aminäri debitorilor pentru creditele primite41. La fel actiona si banca „Bihoreana“ in anul 1913 facilitind returnarea creditelor clientelei lovite de inundafii, chiar in conditiile manifestärii crizei financiare42. Activitatea bäncilor romäne^ti la sfirsitul veacului XIX ín inceputul célúi urmätor s-а desfä?urat in condifii normale, färä a se ínregistra prejudicii, cu mici excepfii, care sä le pericliteze in mod real existenfa, pinä in perioada primului räzboi mondial, cind principalele operafiuni financiare au fost afectate aproape in totalitatea lor, rabat fäcind de la aceastä situafie creditele ipotecare care s-au mentinut la nivelul anului 1914. Institufiile de credit romäne$ti au adoptat о politicä financiarä 3!l Ibidem, dosar 1/1899, f. 4. 40 Arh. St. Brasov, Fond banca „Albina“ — Brasov, dosar 20, A treizecia adunare generáld ... pe anul 1902, Sibiu, 1903, p. 3. 41 Arh. St. Alba, Fond „Sebesana“, Registrul 3, protocolul din 11 februarie 1911. vl Arh. St. Oradea, Fond „Bihoreana“, dosar 65/1913, f. 18.
