Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
5 CONTRIBUTU LA CUN О A$TERE A NEOLITICULUI 21 cind stratui de culturä atinge 0,60—0,70 m grosime (ca, de exemplu in sectiunea I) aceasta este unitar, färä nuante de culoare. Din acest strat de culturä am recoltat: о lamä fragmentarä din silex cafeniu §i una din bazalt; un idol foarte fragmentat; un fragment de vas de culoare ro$catá cu urmele unei perforafii triunghiulare (pl. III/6) $i alta cu un buton oval amplasat orizontal, decorat cu caneluri verticale (pl. IV/3). In rest, intregul material ceramic frágtaentar are culoarea ro$ie, fiind fäcut dintr-o pastä finá. Sectiunea X (10 X 1 m) a fost amplasatä paralel cu S II §i S III, in intervalul dintre acestea, cu 15 m mai spre V. ín condi(ii stratigrafice ráscolite s-au recoltat de aici, de la adincimea de 0,40—0,60 m, douá fragmente de lame din bazalt; dinti de bovidee §i fragmente de coame de bour. Ceramica, intr-o cantitate foarte redusá, este ro§ie, avind pasta finá. Sectiunea XI (15X1 m) a fost deschisá transversal (NNE—SSV) intre secfiunile VIII §i IX. Conditii*le stratigrafice $i aici erau confuze. Recolta se prezintä astfei: о lamä fragmentarä din bazalt; douá fragmente deteriorate de idoli; un cap de idol cu ochli $i gura marcatá prin incizii, iar in spate, singura cosifä die pár, datä spre umärul sting, este marcatá cu linii incizate ín zig-zag (pl. VT/2 §i XIII/6), chiar ?i in partea stíngá a gitului. Matériáiul ceramic (fragmentar) este, in general, lucrat dintr-o pastä grosolanä, mai pufine sint fragmentele dintr-o pastä finá, ro?ie, dar ?i acestea au pietricele ín pastä (pl. III/1). Remarcám un fund de vas dintr-o pastä cenu§ie-ro§catä, finá, avind о cruce incizatä (pl. IH/4), о buzä dreaptä de oalä bombatä, dintr-o pastä degresatä cu nisip, ro§ie la suprafa(ä §i cenu^ie in spärturä, avind incizii adinci pe umär (pl. III/3), precum §i о toartä in formä de „coadä de rindunicä“, de pe un vas de culoare surä-negricioasä, ro§ie in unele locuri, modelatä dintr-o pastä degresatä cu nisip euar(os (pl. IV/6). Sectiunea XII (10 Xl m) a fost realizatä in hotarul dinspre Dedrad a satului Goreni, la punctui numit „La cruce“. Aici au fost adunate din aräturä fragmente ceramice aparfinind culturii Noua §i altele, atipice (epoca bronzului?). Tot aici, cu ani mai in urmä, Mihail M. Cämpean а descoperit un vas fragmentar din sec. V e.n., piesä donatä Muzeului judefean Mure§4. Scopul trasärii sectiunii era evident* ea insä s-а dovedit a fi complet sterilé. Sectiunea XIII (10X1 m) amplasatä in col(ul SE al terenului arat ne-а fumizat douá gratoare din silex cafeniu (pl. VIII/2, 3 $i XII/2, 6), patru a$chii de silex, opt fragmente de lame din bazalt ?i trei fragmente de idoli din lut ars. Cantitatea de ceiramicá era infimä, ea inglobind fragmente neolitice, atipice. Sectiunea XIV (10X1 ni), trasatá de asemenea in coltul SE al aráturii (v. plánul de situate, pl. XV), ne-а fumizat doar citeva calupuri de chirpic, fárá vreo conexione intre ele §i färä context stratigrafic. 4 Cf. A. Zrínyi, Repertoriul localitäfilor din judepul Mure? cu descoperiri arheologice din secolele IV—XIII e.n., in Marisia, VI, 1976, p. 138 §i pl, LXXI/a.
