Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
11 ORGANIZAREA DISTRICTULUI NÄSÄUDEAN 207 Dacä in cazul repartizärii administrative a comunelor, tot eite douä foste companii la un cere, existau citeva excepdii in ce prive$te competenda judeeätoriilor cercuale pe lingä diferentele de repartizare arätate mai sus, cäci erau citeva cazuri de scoatere a unor comune din jurisdiefia autonomiei näsäudene $i trecute la alte formadiuni teritoriale. A$a au fost comunele Sintioana $i Nu$faläu (Märi$elu) apardinätoare cercului Monor $i repartizate la judeeätoria din Bistrida, ?i tot din cercul Monorului luate comunele Ru$ii Mundi ?i Moräreni $i repartizate la judeeätoria din Reghin. Documentele de arhivä mai invedereazä faptul infiindärii unei judecätorii singulare cu sediul in Näsäud, la 1 ianuarie 1863“25. Probabil se produseserä ?i unele schimbäri in competenda teritorialä a celei cercuale din loco, sporindu-i numärul comunelor apardinätoare (ne gindim la Valea Some$ului), sä fi fäcut necesarä incä о instandä de fond. Al doilea grad de jurisdiedie il constituia Sedria generalä (Tribunalul), una singurä pe district. Aceasta era instandä de recurs, in primul rind, asupra hotäririlor celor douä judeeätorii cercuale (apoi trei) in litigiile $i cauzele judecate de acestea din toate localitädile districtului, cu excepdia celor patru comune nominalizate, scoase din competenda ei. Sedria generalä judeca ?i ca instandä de fond in unele cazuri preväzute in normele de organizare. Iar recursui impotriva acestor hotäriri il rezolva tot Sedria generalä intr-un complet al judeeätorilor de profesie din district; fiindcä avea jurisdictie proprie $i nu apela la alte organe din afarä. La о astfei de schemä organizatoricä a aparatului de stat in toate compartimentele de activitate, legislativä-administrativä-judecätoreascä, trebuiau cadre corespunzätoare $i pe mäsura cerindelor etico-profesionale. Districtul avea indatorirea efectuärii unei munci care sä implineascä a$teptärile maselor $i sä justifice radiunile etnico-istorice pentru care a fost constituit. In acela$i timp conducerea trebuia sä-$i onoreze mandatul nadional al unui vechi dinut gräniceresc $i romänesc, precum ?i arzindele doruri $i näzuinde sä le cäläuzeascä spre idealul inalt al nádiéi, al poporului román, intru lucrarea tuturor factorilor pentru aceea$i cauzä: Unirea! !~>i aceasta incepind cu cultivarea limbii románé $i practicarea ei in administradie, in $coli, in justidie §i in actele oficiale ?i private ale oamenilor din acest dinut- De aceea, rezolvarea tuduror nevoilor autonomiei prin ea insä?i a fost о realitate uneori dramaticä dar adesea imbucurätoare prin izbinzile §i victoriile obdinute ceas de ceas. Hotärirea comitetului districtual pentru alegerea funedionarilor, promovarea lor in funedii §i recrutarea de tineri pentru posturile de notari, bunäoarä, este semnificativä din acest punct de vedere, precizindu-se cä vor putea fi angajadi: ,,... Numai aceia care au absolvit cu succes bun ?coalele normale §i care vor fi stat in practicä la un jude de cerc cel pudin douä luni $i vor fi oameni treji, nepätadi $i preväzudi cu atestatele de la judele cercual, dacä se vor fi supus examenului no-25 Vezi Ion Rusu, op. cit., p. 143.
