Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 ORGANIZAREA DISTRICTULUI NÄSÄUDEAN 203 fixarea asupra numelui persoanei care sä fie conducätorul districtului. ln acest sens i se expediase lui V. Na$cu о telegramä trimisä din Cluj de cätre deputajlunea care intervenise in acela§i scop la guvernul local, datatä 23 aprilie: .. . comunicindu-i cä dorinta popora^iunei foaste gräni|ere este, ca in fruntea cäpitanatului sä fie numit ca cäpitan suprem Alexandra Bohätel“19. A fost о fericitä intílnire a sufletelor celor mai competendi $i infläcäradi luptätori din granitä, unii acasä $i aldii la Cluj 5i la Viena, dorind numirea aceluia$i bärbat in fruntea districtului romänesc. In problema aceasta pozidia lui V. Na$cu decurge din radium temeinice §i din о concepdie revoludionarä evident pa?optistä, surprinse limpede de Ioachim Muresanu $i relatate mai tirziu in presä: ,,... cä in aceastä cauzä Vasile Na§cu incä avea multe piedici de a delätura, deoarce erau muldi candidadi, insä din consideradiuni, ca nu cumva prin unul, care a servit sub granidä sau sub sistema dinainte de 1860 adecä sub nemdi, sä continue cu folosirea limbei germane in district, el din inidiativa si in condelegere cu deputatul §i jurisconsultul säu, recomandä pe cäpitanul de astäzi (1872) ca unul, care fusese advocat inainte de revoludiune (. . .) avea §i persoanä arätätoare, nu ?tia nemde§te nici о boabä §i ungure?te nu avea cui scrie, ca a?a sä fie silit a serie remanente. Mai era la aceasta $i scopul de a da nemdilor о leediune, arätind cä gräniderii intru atita erau de asupridi in drepturile lor sub sistemul trecut, íncit ín contrazicerea cea mai flagrantä cu trecutul lor din 1848, i§i descopere dorinda de a cäpäta de cäpitan districtual pe cél mai mare rebel román din Ardeal, despre care se zice, cä a asistat la decretarea detronärii Majestädii Sale Francisc Iosif in Dobridin §i a fost ca comisar al lui Kossuth prin districtul militar la Näsäudului pinä la preotul Lica din Síngeorz“20. Urmare a repetatelor demersuri §i stäruinde fäcute de V. Na§cu, avind sprijinul unanim al comunitätii romäne§ti näsäudene, a simpatiei céléi din Transilvania, $i bunávointa acélóráéi inaldi demnitari vienezi, ca arhiducele E. *H. Rainer, $i ministrul de stat Anton Schmerling, la 22 mai 1861 impäratul a semnat decretul de numire al lui Alexandru Bohädel — cäpitan suprem provizor al districtului näsäudean. Se incheiase cu succes §i aceastä etapä grea §i agitatä pentru románi in sui$ul cätre mult rivnita autonomié administrativä. In lumina acélóráéi reglementári fägäre?ene (pinä la identificarea actului juridic vor fi citate documentele vremii), organele conducátoare ale districtului erau in raport cu structura internä §i märimea unitädii administrativ-teritoriale. ín primul rínd condinutul actului de infiintare prevedea cä jurisdiefia acestui district se stabilere „intre marginile fostului al II-lea regiment román de granitä“, ínsemnind cä nu puteau fi incluse alte localitädi $i teritorii decit cele confiniare. Conform materialului de arhivá, citat si de loan Rusu21, Districtul autonom näsä-19 Ibidem, p. 335. 20 Ibidem, p. 315—316. 21 Vezi Ion Rusu, Infünfarea si organizarea Districtului romänesc al Näsäudului, Rev. Arh., XI, Bueuresti, 1968, nr. 2, p. 82.
