Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
190 IOAN RANCA 2b Considerä numai provizorie (pinä la finea lunii mai) alegerea prezentului comitet reprezentatív, cind, terminindu-se preparativele pentru о „Congregatiune comitatensä care va fi preväzutä cu atributele unei adevárate reprezenta^iuni a tuturor intereselor, se va organiiza comitatui in mod legal“83 84. 3. Func^ionarii ale$i acum i?i vor da demisia la sfir$itul lunii mai 1861. 4. Intre funcfionarii ce urmeazä a fi ale§i atunci romänii sä fie in numär egal cu ungurii. 5. „Limba romána in acest comitat sä fie limbä oficialä in toate afacerile oficioase, administrative, politice §i juridice in asemenea grad cu cea maghiarä, una ca $i cealaltä autenticä, originalä, protocoalele sä se poarte §i in limba romänä. Corespondenfa oficialä de la oficiile subordonate pinä la Guvem §i viceversa sä se facä §i in limba romänä“85. 6. Romänii comitatului acestuia pretind recunoa$terea natiunii románé transilvane de nafiune politicä, prin urmare, libertate nationalä, adicä desfiintarea solemnä a cunoscutilor articoli AprobatdLi si Compilatali ruginosi si dejositori pentru natiunea romänä86. (subi. ns. I.R.). 7. „Susatinsele puncte poftim sä se petreacä din cuvint in cuvint la protocolul §edin^ei de azi ?i о copie autenticä din acest protocol sä se predea Excelentei Sale Domnului Mitropolit Alexandru Sterca-Sulufiu din Blaj“87 88. Drept cauzä de sanctionare protestul aratä cä dacä nu se acceptä integral, semnatarii lui, in numär de 79, vor protesta din nou cäutindu-§i drepturile pe cale legalá. О succintä examinare a revendicärilor ridicate in acest comitat de fruntasii viefü nationale románe§tü pune deplin in evidenfä radicalismul manifestat aici, maturittatea de gindire in mäsurä a formula, de§i succint, un adevärat program national, din care nu lipseste nici unul din dezideratele fundamentale romäneijti ale epocii. Protestul a fost apärat cu infläcärare de loan Pinciu, Vasile Bian, protopopul Fägära^an (Fogarasi) §i de profesorul Blajan, de la Semilnarul Teologic din Blaj, dar lucrurile fiind regizate cu premeditare lista membrilor rämine cea inifialä, revendicärilor romäne^ti promi^ind a le da rezolvare proxima adunare reprezentativä a comitatului68. Si la alegerile functionarilor comitatului de aceea§i nedreptate evidentä se impärtä§esc din nou romänii. Intre cei aproape 70 de funcfionari numai 11 sint romäni. Un vice-comite in persoana lui Iosif Sterca- Sulufiu (nepotul mitropolitului din Blaj), гдп vice-notar — Vasile Moldovan, főstül prefect al Timavei §i Cimpiei in 1848—1849, un vicepro-83 Arh. St. Mure?, Col. de msse, nr. 92 Memoriile lui loan Oros—Rusu, p. 285. 84 Ibidem, p. 287. 85 Ibidem. 86 Ibidem. 87 Ibidem. 88 Päcätian V. T., op. cit„ vol. II, p. 533.
