Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
170 IOAN RANCA 6 luind cuvintul a exprimat „nemulfumirea románilor de a fi si in noua epocä constitutional, considerati ca natiune sträinä (nerecunoscutä — n.n. — I.R.) $i cä nu se vor lini§ti in viitor prin numirea funcfionarilor provi,zorii la comitat §i la preturife plä$ilor. Astfel ei ca romäni nici cum nu pot fi satisfäcufi; fiindcä intelectualitatea romäneascä nefiind indusa in comitetul comitatului nu-1 recunoa§te ca valabil §i nu i se subordoneazä“21. Aeelasi prator raporteazä comitelui suprem cä la 24 mai la Bucerdea Grinoasä, dupä ce §i-a incheiat expunerea in fata locuitorilor satului, preotul unit din localitate, Iacob Pop, a declarat public cä „romänii nu recunosc oficialitatea comitatului instalatä in mod provizoriu (peste voia lor) fiindcä aceasta nu s-а bucurat de practica electiunii, fiind nepermis introdusä“!22. Din investigabile administrative fäcute cu metode polifienesti, specifice epociL rezulta cä Iacob Pop „misionarul“ central insofit de notarul comunal in noaptea precedentä, umblind din casä in casä au agitat pe locuitori — „cu amenintäri §i cä de fapt opozitia intimpinatä este produsul acestei activitäti politice23. Opozitia väditä manifestatä de preotimea märuntä de tarä fatä de introducerea in func(ii a functionarilor provizorii, a determinat pe comitele suprem Pogány' sä cearä Gubemiului sä molesteze pe ierarhii $aguna iji $ulutiu ai celor douä ierarhii romäne^ti ardeilene. Faptul este comunicat lui Pogány incä din 11 iunie 186123b. Deplasindu-se la 30 mai 1861 din nou la Galda, Oie$dea Sintimbru, Cricäu, acela^i pretor noteazä in raportul säu cä, in aceastä ultimä localitate, unde cu douä säptämini inainte adunarea comunalä esuase, ca urmare a boicotärii ei, s-au prezentat in fafa pretorului preofii ortodoc§i 9ni(a Petru si Mezei Grigore (care anterior s-ar fi declarat de acord cu functionarii provizorii instalati in comunä) §i adoptind о atitudilne fundamental diferitä de ceea ce afiirmaserä la 16 mai, au declarat in fata intregului sat §i in numele lui .. cä le repugnä orice abuz si nu recunosc decit pe comitele suprem acesta fiind numit prin vointa impäratului §i din acest motiv inclinä a i se supune, dar inafaba lui, altor funefionari de comitat nu li1 se supun, legalitatea adunärii generale astfei constituite, §i a oficialitäfii lui nu о recunosc ca valabilä24. Aceaíji forrná de opozitie fa(ä de introducerea noii administrari s-a repetat in mod asemänätor $i la Galda de Jos25. La 1 iunie 1861 insä ca urmare a plingerii lui Binder István, locuitor din Cricäu, pretorul intenfionind sä aresteze pe Vlad Simian spre а-l trimite sub pazä la Teius, a intimpinat opozitia vehemelntä a primarului care a declarat cä sätenii i-au interzis sä exeleute ordinul pretoriai de arestare. Intre timp 21 Arh. St. Mures, Colecfia Muzsnai Lá$zló, 1861, nr. 34. 22 Ibidem. 23 Ibidem. 23 b. Ibidem. 24 Ibidem. 25 Ibidem.
