Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 LUPTA ROMÄNILOR PENTRU DREPTURI EGALE 167 gatä pe tärim national au avut, färä indoialä, un rol covir^itor pentru desfä§urarea luptei politice a romänilor din anul 1861. Dar in pofida pregätirilor ce decurgeau in sinul natiunii romäne, in vederea participärii ei la viata politicä viitoare a principatului, atit constituirea organelor de guvernämint cit §i a jurisdictiilor comitatelor $i scaunelor s-а fäcut, contrar näzuintelor nutrite índelung de el, $i cu totul in defavoarea lui: in fruntea Cancelariei aulice transilvänene a* fost numit baronul Kemény Francisc, iar ca guvernator al Transilvaniei gróful Miké Imre. Ambii erau cunoscufi ca personalitäti cu vederi antiromäne$ti, primul, fost pre$edinte al Dietei clujene din 1848, secundul fost guvernator in acela$i an al Transilvaniei10. Departe de a produce consternare in sinul natiunii romäne, aceste numiri au avut totu$i о influentä covir$itoare in mentinerea principiilor feudale ca bazä in reorganizarea comitatelor $i scaunelor din primävara anului 1861. Directia pe care au fost orientate evenimentele din Transilvania sub auspiciile celor doi factori guvernamentali de decizie Kemény §i Miké, s-а vádit §i in Conferinta „regnicolarä“ din 11—12 februarie 1861 de la Alba Iulia, unde, aläturi de 24 de maghiari §i 8 sa$i, in pofida majoritätii romänilor din Transilvania ei au fost reprezentál doar de 8 deputati, la fel cu sa§ii care constituiau о minoritate etnicá recunoscutá. E$ecul conferintei, de?i total, a prilejuit insä clarificarea pozitilor nationalitátilor din Principat. Principiul libertätii natiunii romäne, exprimat la 15 mai 1848 pe Cxmpul Libertátii de la Blaj, este repus in actualitate in mod magistral de mitropolitul Alexandra Sterca $ulutiu. S-а repudiat ca nefondat principiul de facturá feudalá in privinta dreptului la vöt, enuntindu-se principiul democratic al vremii, de а-l practica toti cei care aveau pämint sau casä de orice intindere sau valoare, meseria§ii, eomerciantii si intelectualii11. Emise sub índrumarea cancelarului aulic Kemény instructiunile pentru reorganizarea administrativä au fost defavorabile natiunii romäne. Largile prerogative acordate comitilor supremi ai comitatelor §i scaunelor, ei in§i§i provenind din aristocratia ?i nobilimea maghiarä, conduc reorganizarea pe vechile principii anterioare anului 1848, reactualizind perimatele comitete comitatense compromise in timpul revolutiei $i ostile romänilor12. Aceasta face ca actiunea politicä a romänilor sä intreacä in amploare, in anul 1861, toate miscärile din timpul regimului absolutist, ridicind actiunea lor la rangul de chestiune esentialä a intregii vieti publice a Transilvaniei13. Reorganizarea comitatelor §i scaunelor — desfiintate ca autonómia nobiliare dupä revolutia din 1848—1849 §i inlocuite cu districte militare (1849—1854) §i prefecturi (1854—1861) se preconiza a se efectua in mod diferit de cätre reprezentantii vechiului régim repusi in functii la 1861 ,0 Ibidem, p. 41—42. и Ibidem. 12 Ibidem, p. 43. 13 Ibidem.
