Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
150 MARIANA PLOE$TEANU 6 neral ale istoriei politice a principatului din anii experimentului constitutional. Dupä ce in primävara anului 1860 il gäsim intre semnatarii petiti ei din 10 mai prin care frunta§ii romäni solicitau permisiunea de a tine о adunare „consultätoare“ pentru infiintarea unei asociatiuni cultural-literare10, fiind unul din militantü de seamä pentru crearea Astrei, cätre sfir^itul anului 1860 il gäsim intre aceia care participá la apropierea dinire mitropolitul unit AI. Sterca $ulutiu ?i episcopul ortodox Andrei $aguna. De colaborarea dintre cei doi conducätori biserice?ti $i politici era legatä organizarea cu succes, unitará, a luptei pentru realizarea dezideratelor politico-nationale ropiäne§ti. La 30 decembrie 1860 I. Bologa, impreunä cu P. Vasiéi $i I. Mäcelariu, il intimpinä' pe AI. §t. $ulutiu la Cristian si-1 ínsote^te piná la Sibiu16 17. A doua zi. participa la consfätuirea frunta§ilor politici romäni, in cadrul cäreia s-а decis intrunirea conferintei nationale. Conferinta a avut loc la Sibiu in zilele de 1/13—4/16 ianuarie 1861, Iacob Bologa, participant la adunare, fiind ales intre cei 18 membri ai comisiunii permanente (comitetul national) — prezidatä de §ulutiu $i $aguna — §i insärcinatä cu apärarea cauzei nationale §i biserice?ti a romänilor18. Gäsindu-se in Sibiu, Bologa va participa la intrunirile pe care le au aici membrii comitetului ales de Conferinta Nationalä. Astfel ia parte, impreunä cu A. $aguna, P. Vasici, I. Mäcelariu, P. Dunca, N. Popea si A. Vestemeanu, la consfätuirile din 21—23 martié 1861, tinute in re§edinta episcopiei ortodoxé, in cadrul cärora se dezbate situatia romänilor de pe Pämintul Cráiesc, atitudiinea acestora fatá de reorganizarea scaunelor §i a distriptelor sásesti $i fatá de comitele sa§ilor Francisc Salmen, care urma sä soseascä in acest scop19. Reorganizärile care au avut loc in perioada urmätoare pe Pämintul Cräiesc, efectuate potrivit instructiunilor date de cancelarul Kemény comitelui Salmen pe baza Dispozitiilor regulative din 1805, care erau potrivnice romänilor, au devenit de fapt restauräri ale burgheziei säse§ti. Cu atit mai mult, cu cit la alegeri n-au fost respectate nici mäcar punctele regulative sau au avut loc abuzuri grosolane, cum s-а intimplat in scaunul Mercurea20. Aceastä situatie stim cä i-a produs lui I. Bologa si celorlalti conducätori romäni din Sibiju „mihnire $i supärare“. A§a s-a „aflat de bine“ ca sä meargä I. Bologa §i I. Mäcelariu la Viena, ca delegati ai populatiei románéit! de pe Pämintul Cräiesc, si totodatä sä petitionezö pentru intrunirea cit mai grabnicä a dietei in Transilvania21. Ceva mai, tirziu, la 16/28—17/29 mai 1861 Bologa participä la о nouä consfätuire convocatä de §aguna si care are loc in re§edinta acestuia. 16 Bibloteca „Astra“, Sibiu, MVI—1/1. 17 George Baripiu fi contemporanti säi, vol. II, Ed. Minerva, Buc., 1975, p. 50. is Protocolul $edinfelor Conferinfei nafionale románesti finute din 113 pina in 4/16 ianuarie 1861 la Sibiu, Brasov, p. 31. ,9 Arh. Bibliotecii Mitropoliei őrt. din Sibiu, fond Saguna, nr. 1.489 $i 1.490. 20 S. Retegan, op. cit., p. 57. 21 G. BarRiu, Parpi alese din istoria Transilvaniei, vol. III, Sibiu, 1891, p. 589.
