Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
128 LIVIU MOLDOVAN 2 Prin asemenea mäsuri arbitrare régimül absolutist voia sä contracareze idealurile de unitate nationalä ale romänilor. Noua impärtire administrativä a contravenit dórinkéi romänilor din aceste provincii de a fi reunit intr-un stat national, de aceea a stirnit in rindul lor mari nemultumiri. Prin petita din 16 ianuarie 1850, inaintatä Ministerului de Interne din Viena, romänii ardeleni au protestat impotriva creärii prin constituta din 1849 a a?a numitei „tarä a sa^ilor“ de pe teritoriul regese, arätind cä teritoriul respectiv era locuit in majoritate de romäni. Totodatä prin aceastä petitie au cerut sä se infiinteze о „tarä romäneascä“, din teritoriile cu о populate majoritarä romäneascä, in care sä intre nu numai Transilvania, ci si Banatul §i comitatele vestice si chiar Bucovina. Totodatä ei au cerut autorizarea intrebuintärii li'mbii románé in toate sectoarele si sistarea mäsurilor terorfste impotriva populate! romänesti1. Memoriul n-a avut nici un efect, iar régimül absolutist a continuat sä-§i intäreascä pozitiile, pentru consolidarea unitätii monarhiei austriece, greu zdruncinatä de revolute. О condite esentalä pentru reorganizarea $i intärirea administratei, precum §i pentru repartizarea ratonalä a impozitelor, dar- mai ales pentru completarea periodicä a armatei era cunoa$terea numärului exact al populatei. Revoluta nu numai cä a desfiintat privilegiile feudale, §i deci gospodäriile nobiliare trebuiau supuse impozitelor potrivit legilor din 1848, dar a eliberat §i pe täranii dependent, ca persoane, impreunä cu sesiile lor, de obligatiile iobägesti- Régimül absolutist instaurat dupä incheierea räzboiului civil, fiind de esentä burghezo-mosiereascä ?i nu feudal ca cel dinainte de revolute, n-a abrogat legile agrare, care consfinteau inlocuirea proprietati feudale cu cea de tip capitalist, ci le-а intärit prin patentele din 1853 $i 1854. In noile conditi, autoritätile austriece au voit sä cunoascä potenciálul economic, in gospodäriile nobiliare, $i in cele täräne§ti, care nu mai erau grevate cu sarcinile iobägesti, deci statui putea acum sä le incarce cu impozite mai mari decit fuseserä ínainte de 1848. О condite esentalä pentru reorganizarea administratiei, pentru repartizarea rationalä a impozitelor funciare, precum si pentru completarea periodicä a armatei era cunoa?terea numärului exact al populatei. Dupä revolute noul régim va trece la reorganizarea armatei, ín sensul cä va desfiinta unitátle militare de profesie, inclusiv regimentele grániceresti $i va institui serviciul militar obligatoriu. Desigur, reorganizarea nu era decit in stare de proiect in 1850—1851. Dar perspectiva transpunerii ei in practicä a determinat autoritätile austriece sä procedeze la efectuarea recensämintului, pentru a $ti pe ce soldat putea conta ín anii urmätori. A?a se explicá rubrica in care trebuiau trecut cu date exacte tinerii intre 17—26 de ani, precum ,?i prezenta conscriptorilor militari in comisiile de recemsämint, aläturi de cei civili. Pornind 1 M. Popescu, Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei intre 1848—1859, Bucure$ti, 1929, p. 142—152.
