Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
13 ROMÄNII SIGHI§ORENI IN EPOCA MODERNA 123 decan al préséi románé si academician „fu acoperitá de apiauze generale“6'1. Aläturi de participarea acti,vä a sighisorenilor — intre care A. Horsia si Z. Boiu — la mai'ea manifestatie cultural-nationalä, ne refine atentia §i banchetul organizat cu acest prilej in seara zilei de 3 august, in cadrul cäruia au rostit toasturi I. Bologa, G. Baritiu, An. Trombita^ — acesta pentru primarul urbei §i pentru locuitorii ei —, vicecomitele Apáthi, care a toastat in limba maghiarä pentru inflorirea Asociatiunii, Zaharia Boiu pentru presedinfii acesteia, medicul comitatens dr. Kraus pentru inflorirea literaturii románé, si din nou G. Baritiu, pentru comitetul de primire si preyed intele säu A. Horsia etc. La balul care a urmat, au participat cele mai de vazä familii románesti din localitate, unele §i din alte localitäfi, intre care Hor§ia, $andru, Perlea, Chendi, ca $i cele säsesti Bacon, Mätz, Glein, Roth, Grinander, Schuller etc.65. Adunarea generalä a Astrei de la Sighisoara a reprezentat un eveniment remarcabil in viata cultural-nationalä a romänilor sighi^oreni si in general a orasului66. La sfirsitul deceniului al 8-lea despärtämintul Sighisoara era considerat ca „unul dintre cele mai active despärtäminte ale Asociatiunii“*'‘. ln anul 1881 mai mulfi sighisoreni participä la expozifia nafionalä organizatä de Astra la Sibiu, numärindu-se intre premianfii acesteia: Dumitru Culeni, cojocar (premiul clasa a II-a — medalie de bronz), Jacu Costea, cizmar, Ana' Hor$ia, pentru broderii (premiul clasa a III-a — diplomä de recunostintä), Calipso $andru, pentru lucruri de minä (premiul clasa a IV-a — diplomä de recunostintä)68. Dupä decesul lui A. Hor§ia, intervenit in anul 1882, a urmat о perioadä de inactivitate a despärtämintului Sighisoara. Pentru о scurtá vreme, in anul 1891, el a fost aläturat despärtämintului Dumbräveni6". S-а reconstituit mai tirziu, sub conducerea lui D. Moldovan, avind la sfirsitul anului 1894 un numär de $ase membrii ordinari7". Adunärile sale generale s-au finut in Albesti, Dane§, Saschiz, Sighisoara etc. Cu ocazia adunärii desfäsuratä in Alberti, preotul $oneriu din Saschiz a rostit ,,o vorbire in favorul meseria^ilor“'1. Despärtämintul a sprijinit '*« Familia, XV, nr. 56 din 26 iulie/7 august 1879, p. 375. Aläturi de A. Horsia, vor intrefine legaturi epistolare cu G. Barifiu. sighisorenii I. Munteanu si Spiridon Fetti. Ibidem, nr. 57 din 29 iulie/10 august 1879, p. 380. 66 In Sighisoara au avut loc in secolul al XIX-lea mai multe adunäri ale societätii Verein für siebenbürgische Landeskunde (in anii 1842, 1856, 1867, 1878, 1891) 67 Analele Asociafiunii transilvane, 1880, fase. 1, Sibiu, p. 67. 68 Observatorul, IV, nr. 87 din 28/9 noiembrie 1881, p. 352, nr. 89 din 4/16 noiembrie 1881, p. 360 si nr. 90 din 7 19 noiembrie 1881, p. 364. ffil Transilvania, XXIII, 1892, p. 312. 70 Gazeta Transilvaniei, LVII, nr. 179 din 17/29 august 1894; Ibidem, nr. XXXIX din 19 februarie/3 martié 1895. 71 Tribuna, XII, nr. 180 din 11/23 august 1895, p. 721.
