Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
114 GRIGORE PLOE$TEANU 4 despoiatä de orisice drept(...) nijci in timpul de fatá nu se va bucura de о libertate, egalitate, egala indreptätire(. . .)“15 16. In anii urmätori, participarea romänilor sighisoreni la mi^carea politico-nationalá este confirmatä, intre altele, de prezenta unor frunta^i locali la conferintele nationale. Astfel, loan $andru, ca §i Augustin Hor§ia, a luat parte la Oonferinta nationale de la Alba Iulia din 5/27 iunie 1872, intrunire la care cel din urmá a avut un rol important, fiind unul din cei patru secretari ai consfätuirii,ß. Este perioada in care si sa§ii sighisoreni constatä in tot mai mare mäsurä adeväratele tendinee ale legislatiei maghiare cu privire la na^ionalitäti, care leza grav drepturile celorlalte naponalitäti. Ca urmare, in anul 1873 oratui Sighisoara se adreseazä dietei din Pesta cu rugämintea de a modifica dispozipunile articolului de lege 44 din anui 186817. Räzboiul pentru independent Romáméi a prilejuit romänilor sighisoreni manifestarea putemipä a sentimentelor de solidaritate cu fratii de peste munti §i a constiintei unitätii nationale. Ca о consecinfä a apelului adresat de Ioana Moldovan, näscutä Boiu18 19, si a initiative! avocatului Augustin Horsia, au fost colectate о importanä sumä de báni ?i materiale destinate soldafilor romäni. La A. Horsia s-au strins de la romänii din Sighisoara §i din 18 localitáti din ímprejurimi suma de 213 florini 32 er. §i о ladä cu materiale in greutate de 96 kg. (cearsafuri, cämäsi, indispensabili, pinzä) etc.1!). Intre donatori mentionäm pe A. Horsia (15 florini), Z. Boiu (2 taleri) de argint), D. Boiu (5 florini), Ioana Boiu (3 cearsafuri, cämäsi, indispensabili, pinzä). Coldctele au beneficiat si de sprijinul unor persoane de origine säseascä, in listele de ofrandä apärind nume ca: Iuliana Teutsch, Elisa S. Roth din Albesti, Ana Haller din Saschiz s-a.20. Dupä dobindirea independentei de stat a Romäniei viata politiconationalá a romänilor transilväneni a inregistrat, in pofida mäsurilor opresive luate de autoritäfi, un putemic reveriment. Conferinfa nafionalä de la Sibiu din 12—14 mai 1881 consfin(e§te unificarea miseärii nationale románesti prin crearea Partidului National Romän din Transilvania, Banat si Ungaria. Un punct central al programúiul adoptat cu acest prilej l-а reprezentat redobindirea autonomiei Transilvaniei. Totodatä, a fost reafirmatä tactica päsivitätii romänilor transilväneni, a neparticipärii la alegerile Parlamentäre. 15 Ibidem. 16 Gazeta Transilvaniei, nr. 49 din 3 iulie/21 iulie 1872; nr. 50 din 6 iulie/24 iunie 1872, nr. 51 din 10 iulie/28 iunie 1872 §i nr, 52 din 13/1 iulie 1872. 17 T. V. Päcätian, Cartea de aur, vol. VI, Sibiu, 1910, p. 242. 18 Telegraful romän, XXV, nr. 52 din 3/15 iulie 1877, p. 210. 19 Ibidem, XXVI, nr. 42 din 11 aprilie 1878, p. 168 $i nr. 45 din 20 aprilie 1878, p. 180. 20 ibidem, nr. 45 din 20 aprilie 1878, p. 180; Cu privire la atmosfera din Sighi$oara in timpul räzboiului pentru independents, a se vedea amintirile lui Valeriu В ran iste, al cärui tatä indeplinea functia de oficiant de cancelarie, iar el a terminat clasa а II-a primarä la scoala säseascä din ora?. V. Brani?te, Amintiri din tnchisoare, Ed. Minerva, Bucure?ti, 1974, p. 53—58.
