Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
110 VALERIU NITU 6 läsat“12. Evident, in momen tele cind seria rindurile citate mai sus, T. Cipariu nu avea la indeminä vestigii arheologice suficiente pentru ai le corela cu elemente lingvistice dar, preocuparea de a le semnala, atesta §i incorpora intr-un muzeu inifiat la Blaj, perseverase in proiectele sale, dupä revoluta din 1848. Alte circumstante §i alte condici au stimulat dimensionarea interesului pe care-1 manifesta pentru argumentarea §tiintificá a etnogenezei §i continuitátii, poporului román, prin imbinarea investigatiei lingvistice cu suportul märturiilor istorice, asupra cärora ne vom extinde intr-un volum special consacrat. Concluzia esentialä pe care о desprindem din aceastä succintä raportare documentarä este cä, T. Cipariu, la Blaj, íncerca, ín perioada pinä la izbucnirea revolufiei din 1848, sá stümuleze §i sä profileze interdisciplinar cercetarea etnogenezei poporului román §i continuitatea lui, determinatá istoric, in perimetrul Daciei vechi. Pe másura unor acumulári de surse documentare, cu prioritate relatárile cronografilor §i istoricilor greci, romani, bizantini sau cliiar orientali, investigabile filologului erudit primesc investitura convingerii autorizate, eeea ce in contrast cu neofitii pseudo-teoriei roesleriene, replicile spiritului pätrunzätor §i plurivalent au luat, prin derivare, forme polemice. Sincronizatä cu angajarea sa idealurilor sociale §i nationale, pentru care a militat generata revolutionär de la 1848, se poate aprecia, din acest moment istoric, interventia pozitivá a filologului in investigarea interdisciplinará a etnogenezei §i continuitátii poporului román. LA CONTRIBUTION DE TIMOTEI CIPARIU A L’ARGUMENTATION INTERDISCIPLINAIRE DE L’ETHNOGENÉSE ET DE LA CONTINUITÉ DU PEUPLE ROUMAIN (Résumé) L’auteur se rapporte á un manuscrit gardé dans la Bibliothéque de l’Académie de la Republique Socialiste Roumanie, la Filiale de Cluj-Napoca, dans lequel T. Cipariu (la 21 février 1805 — le 3 septembre 1887) aborde le probléme de l’ethnogenése et de la continuité de l’élément démographique romanisé en Dacie, aprés la retraite d’Aurélien (271). On met en relief les idées majeures du philologue de Blaj qui sont, en général, similaires aux résultats des recherches archéologiques, ethnographiques, linguistiques etc., effectuées ultérieurement, et on apprécie sa contribution au combat de la pseudo-théorie tendencieuse de la „migration“ des Roumains, soutenue par Robert Roesler. 12 Biblioteca Academiei R. S. Romania, ms.rom.cit., f. 2 r. — 2 v.