Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Sumar
ale istoriei noastre nationale: originile strävechi, multimilenare ale poporului román, unitatea, permanenta ?i continuitatea sa pe vatra strämoseascä, luptele pentru pästrarea fiintei sale etnice, pentru unitate §i independentä, pentru egalitate socialä $i nationalä, pentru progres §i civilizatie. Acest trecut glorios, apreciat cu deplin temei drept ,,cea mai pretioasä mostenire a poporului nostru“ este prezentat sintetic incepind cu epoca statului dac independent ?i centralizat condus de Burebista, rezultat al unei indelungate evolutii anterioare a societätii de pe teritoriul patriei noastre. Locuind din célé mai indepärtate timpuri spatiul carpato-danubianopontic, dacii au creat о infloritoare civilizatie materialä $i spirituálé, au intretinut contacte multiple cu civilizatiile greacä §i románé. Dupé victoria romanilor ín rázboaiele cu dacii — se aratá in Expunere —, a inceput о lungé perioadé in care „s-а realizat simbioza dacoromanä ?i a inceput formarea unui nou popor bazat pe cele mai inalte virtuti ale dacilor §i romanilor“, poporul roman. Este evocatá lupta pe care noul popor ce se constituie о duce ín perioada névélirilor popoarelor migratoare pentru apárarea gliei ?i a fiintei proprii care a inchegat $i cimentat comunitatea de interese economice, de teritoriu, de culturä ?i de limbé, formarea celor trei Principate romänes-di — Tara Románeascá, Moldova §i Transilvania —, care s-au náscut §i dezvoltat in confruntarea cu dominafia stráiná. Paginile de eroism legendär ale ínainta^ilor í$i gésesc in Expunerea secretarului general al partidului о aleasé §i binemeritatá prefuire: „Nepieritoare va rámine in memoria poporului nostru epopeea luptelor duse de Mircea cél Bátrin, $tefan cel Mare, Mihai Viteazul §i atifia alfii care s-au ridicat cu hotárire impotriva dominatiei stréine, pentru apararea fiintei proprii, pentru afirmarea identitási poporului román“. Dind un ráspuns argumentat unor istorici de peste hotare care mai incearcá sé conteste permanenta poporului román pe aceste meleaguri, secretarul general al partidului aratá cá, ín primul rind, ín§i$i ínvátatii din acélé vremuri menfioneazá locuitorii $i voievodatele existente in spatiul carpato-danubian. In al doilea rind, ráspunsul la о asemenea teorie pseudo$tiintificé 1-au dat cei care, condu§i de Mircea cél Bátrin, loan de Hunedoara, $tefan cél Maré, Mihai Viteazul au obtinut strálucite victorii, tinind piept atitor cuceritori, cei care au fáurit unirea sub Mihai Viteazul, cei care s-au náscut §i au tráit aici, pe acest pámínt ?i 1-au apárat cu singele lor. Conditiile grele ín care s-au format §i dezvoltat Principatele románé, lupta lor impotriva dominattei sau a tendinfelor de dominatíe a celor trei mari imperii — Imperiul otoman, Imperiul austro-ungar, Imperiul ta_ rist —, aceste imprejurári istorice vitrege au determinat о ráminere ín urmá in evolufia economico-socialá ?i politicá, au intirziat formarea natiunii románé §i a statului national unitar. Ráscoalele t&ráne§ti, revolutia condusá de Tudor Vladimirescu, revoluta burghezo-democraticá de la 1848, formarea statului national román
