Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
98 IOAN RANCA 8 In satui Ciumani se menponeazä de asemenea existen^a unei päduri de stejar slab producätoare de ghindä in care abia se puteau ingrä?a о sutä de porci de an. Dupä cum e descrisä se pare ca aparpne stäpinului de pämint. In schimb, existä aici un joagär al domeniului la care se puteau täia 50 de scinduri pe zi, p aceasta clnd era apä suficientä. Se pare cä n-a fost instalat prea demult fiindcä se precizeazä cä pina acum au fost täiate 900 de scinduri. Iobagii lucratori ai joagärului aveau voie sä-p confecponeze scinduri $i pentru nevoile proprii dupä ce satisfäceau pe acelea ale stäpinului lor. Mesterül joagärului primea mai de mult о miepä de secarä p un font de unt (probabil pe zi) pentru munca sa, dar acum acest mod de retribupe s-а sistat. Cinci munp inregistreazä conscrippa p la Suseni, ca aparpnind iobagilor p secuilor liberi. Pe acepia ei dúc vitele la päpmat p din pädurile ce erese pe ei taie nestinjenip lemne, atit pentru foc, eit p pentru construcpi. Acelap régim il au p pädurile din Chilieni unde existä p un munte al satului numit Ostras pe care iobagii ip pot mina la päpmat vitele. $i satui Valea Strimbä, in coproprietate cu Gheorghenii p Chilienii, depne potrivit conscrippei — cipva mump inspre Moldova al cäror nume nu este menponat. Se mai precizeazä cä domeniul nu are päduri in sat, in schimb oamenii pot täia $i duce pentru trebuin^ele curpi p pentru ei lemne eite vor „din pädurile noastre“, declarä jurapi satului.13 ín acela$i fel se exprimä in privin^a pädurilor p cei din Gheorgheni, in sensul cä domnul de pämint poate sä-p taie lemne de unde voiepe. In munpi alodiali ai satului Gheorgheni locuiesc doi iobagi, care au atíta parte eit un om liber. Satele din scaunul filial al Casinului, Casin, Pläe$ii de Sus, Imper p Iacobeni declarä jurapi depn trei munp: muntele Casin, muntele Répád (poate Repede) p muntele Strimb. Acepia sint liberi p top locuitorii satelor apropiate ip pot mína aici vitele la päpmat. Sträinii nu sínt admip fiindcä ínafara celor trei stine cu cite 400—450 de oi, mai multe nu ar avea unde pape. Cum vedem, munpi p pädurile sint de douä fcluri: proprietatea domeniului feudal p proprietäp comune, obpepi. Pädurea abia acum incepe sä fie exploatatä mai intensiv ín scopul comercializärii, dovadä pe un atít de intins spapu, numärul relativ mic de joagäre. Despre plutärit de asemenea conscrippa nu .pomenepe nimic cu toate cä, mai tirziu, peste douä, trei decenü, aceste sate din amonte de Toplpa vor furniza cel mai ínsemnat contingent de plutap.14 13 Arh Stat Műre?, Urbárium . . . !J Fara a exclude practicarea din vechime a plutäritului ín zóna Mure$ului din bazinul Giurgeului, prima lui теприпе documentarä este din anul 1638 (Cf. Veszély Károly, Erdélyi Egyhártörténelmi adatok, (Contributii la istoria bisericii din Transilvania), Cluj, 1860, I, p. 144. Chiar $i anterior cu un deceniu íntílnim о menpune documentarä in lista de preturi elaborata ín anul 1627 de Diéta Transilvaniei pentru cheresteaua din Gheorgheni, ceea ce este und indiciu atit pentru inceperea mai sistematicä a exploatärii comerciale a pädurii, cit ?i pentru atestarea deja a ocupapei de pluta; $i de practicarea cit de cit organizata a plutäritului (Cf. Monumenta Comitialia Transilvaniae, Budapest, 1898 VIII, p. 403). Nu gasim suficient de íntemeiata ín aceasta privipä afirma;ia lui N. Dunäre cä plu-
