Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
DOMENIUL LAZÁR DIN LÄZAREA — CIUC LA 1742 IO AN RANCA A$ezarea Läzarea de la poalele Munplor Giurgeu, care au imprumutat numele 51 ^arii Giurgeului1, se numärä printre cele mai vechi localitäp ale regiunii, fapt demonstrat de rezultatele säpäturilor arheologice sistematice efectuate cu ani in urmä aici. A fost astfei pusä in eviden;ä continuitatea neintreruptä aici a viepi omului incä din epoca bronzului (din fazele timpurii ale culturii Monteoru), cit $i urme materiale ale unor culturi din epoca fierului. Tot in zonä se suprapun urmelor culturilor menponate vestigiile unor aprzäri permanente dacice din secolele I—II e.n., cit $i romane $i prefeudale2, cu prelungiri certe pina ín zilele noastre3. In secolul al XIII-lea la a$ezarea secuilor in räsäritul Transilvaniei acentia gäsesc aici populapa romäneascä a cärei prezen^ä neintreruptä о dovedesc nu numai izvoarele arheologice $i cronicäre$ti (Simon de Keza — 1282—1285 etc.), ci $i urmele adinc modelate in relieful geografic, ale agroteraselor care au rezultat din practicarea agriculturii pe terenurile dezpädurite* de om, ale zonei de contact a vetrei depresiunii cu versanpi4 $i care pe bazä de calcule precise demonstreazä neintreruptä continuitate romäneascä aici cel pupn cu 15 secole in urmä, adicä din secolul al VI-lea e.n.5 6. Aleasä sä fie „caput bonorum" adicä centrul economic al domeniului feudal compus (la data cind ne preocupä) din 16 sate, a?ezarea Läzarea, prin situapa sa economicä predominantä, va constitui multe secole punctui spre care au gravitat: localitäple: Diträu, Remetea, Subcetate, Joseni, Ciumáni, Suseni, Chilieni, Valea Strimbä, Vo$lobeni $i Gheorgheni (din scaunul filial Giurgeu), Pläe$ii de Sus, Imper $i Iacobeni (din scaunul filial Ca$in), Ineu $i Sindominic din (scaunul Ciuc). Domeniul Läzarea p-а primit numele dupä cel al localitäpi de re$edinta al stäpinului feudal care-p avea aici castelul ce-i servea de locuin{ä perma-1 Ca/imir Swizewski, Jara Giurgeului, Studiu de geografie economicä, in loan Stanescu," Cazimir Swizewski $i al^ii, Masivul Ceahläu, Jara Giurgeului, Depresiunea Darmäne$ti, Podiful Covurlui, Cercetäri in geográfia Romániei, Editura pimpficS $i enciclopedicä, Bucure$ti 1980, p. 77—78. 2 Ibidem, p. 90. 3 Ibidem, p. 91. 4 L. Some$an, Viafa umanä in regiunea mun{ilor Cälimani, in Lucrärile Institutului de geografie, Univ. Cluj, vol. V, Cluj, 1929, p. 16. 6 Ibidem.
