Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
9 FAUNA UNOR CASTRE ROMANE 77 spa;iul carpato-pontic11. О rasa cu caractere morfologice asemänätoare a fost gäsitä de L. H. Habermehl in a$ezarea germano-romanä de la Butzbach1*. Rasa romanä (Bos primigenius) este adusä ín Dacia de coloni$tii romani ín sec. II e.n.. Caracterele sale morfologice sínt asemänätoare cu cele descrise d de aid cercetätori in Germania13 d Pannonia14. Meti?ii dintre rasele Bos brachyceros d Bos primigenius prezend in numär mic in a$ezare (6 indivizi) ne fac sä eredem cä ei au apärut intr-o perioadä de timp relativ scurtä dupä cucerirea Daciei. íntrucit caracterele morfologice ale scheletului lor nu sínt identice la tod indivizii cercetad, acest fapt ne face sä afirmäm cä metidi respectivi nu constituiau о rasä consolidatä genetic. In secolele urmätoare, aceastä rasä, care intre timp d_a consolidat caracterele morfologice, impreunä cu rasele Bos brachyceros $i Bos primigenius vor constitui materialul de bazä al noii rase autohtone din Transilvania, la care a contribuit genetic $i rasa localä din Pannonia (vaca maghiarä albä) originarä din estül Europei, care a fost adusä de cätre popoarele migratoare in teritoriul dintre Carpari d Tisa $i in Pannonia15. Ovinele apardn rasei de oi cunoscutä sub numele de „oaia de cupru“, räspinditä in secolele I—III e.n. in Europa centralä, de sud $i in Dacia. Mai tírziu, din incruci$area acestei rase cu rasele de oi din Peninsula Balcanica au luat nähere varietädle autohtone dgaie d turcanä. Cabalinele reprezintä tipul de cal roman (calui de armatä). Ele au fost aduse de coloniarii sau de trupele romane d au apardnut probabil unei unitäd militare, care a stadonat un timp in aceastä a$ezare. Resturile osoase de suine d cervide, fiind in numär redus, nu fac obiectul unor menduni speciale. Din datele cercetärii noastre se desprind urmätoarele concluzii: 1) Cercetärile arheologice de la Tirnävioara — „Cetate“ au precizat existen^a unei staduni antice locuitä färä intrerupere incepind de la sfir§itul Latene-ului mijlociu pinä ín secolul IV e.n. de catre un grup de daci, la care se vor fi adaugat in secolele II—III e.n. $i elemente etnice romane. A$ezarea amplasatä pe platóul Dealului Pro§ti^a §i intäritä spre sfírdtul secolului III sau inceputul secolului IV e.n. pe laturiie de nord d nord-est cu un val de apärare, a constituit о fortificade d un important punct de observape a väii riului Tirnava Mare. 2) Locuitorii a$ezärii se ocupau cu agricultura $i cre?terea animalelor, in special a bovinelor d ovinelor, in scopul ameliorärii raselor existente, ca $i pentru nevoile agriculturii ?i industriei casnice. 3) Cre§terea animalelor era о ocupape principalä favorizatä de existen^a pä^unilor §i a numeroase surse de apä ivite pe pantele dealului d ir> imprejurimile a?ezärii. 11 Paul Georoceanu, Marin Georoceanu, Claudiu Lisovschi, loc. cit. 12 L. H. Habermehl, Die Tierknochenfunde in römischen Lagerdorf Butzbach, in Saalburg Jahrbuch, XVIII, 1959—1960, p. 67—108 13 Ibidem. 14 Bökönyi Sándor, History of domestic mammals in Central and Estern Europe, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1974. 15 Ibidem.
