Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

7 TIPÄRIREA OPEREI LUI GHEORGHE $INCAI 711 statului“ aflatä In Romania. Este con$tient nu numai de importanda acestor opere pentru istoria románilor de pretutindeni, pentru patrimoniul cultural na­tional, dar $i de pierderea ireparabilä ре care о vom suferi in cazul in care nepieritoarele opere vor fi distruse. ín acest caz posteritatea va judeca „con­­temporanii de astäzi“ ca pe „ni$te nepäsätori $i necircumspecti“, ii va „osin­­di“.14 Din insärcinarea domnitorului Al. Ion Cuza, Ministerul Cultelor $i In­­structiunii Publice, pentru a avea garancia cä manuscrisele oferite spre vin­­zare de Al. Gavra sínt copii dupä original, a purtat corespondentä cu Episco­pia unitä din Oradea. In scrisoarea din 20 februarie 1865, episcopul I. Papp Szilágy (Sälägeanu) propune autoritätilor románé, avind in vedere cä ma­nuscrisele lui $incai $i Micu Clain „sint muhe $i voluminoase“ $i care spre „incungiurarea oricärei nenorociri nu pot fi exträdate de aici“, ca sä fie tipä­­rite la Oradea, cu spesele statului román. Tipärirea operelor acestor bärbati, se aratä in scrisoare, a cäror activitate „a stirnit sentimentul national din­­coace $i dincolo de Carpati ?i le-а de§teptat pe acéla in adincul pretuirii pro­prii spre о viatä perenä“ va da la „luminä aceea ce va fi in stare a resfira intunecimea necuno$tintei ce a dominat pinä acum mult putin $i la noi $i la sträini despre originea $i germitatea noasträ nationalä“. Vitregia timpurilor, se subli­­niazä in continuare, n-a permis tipärirea acestor lucräri ca sä ne „putem bu­­cura cu Natiunea intreagä de tezaurele acelea scoase la luminä ca sä lu­­ceascä pe cimpul literaturii románé ca ni?te märgäritare luminoase, luminate de un pretiu ce nu poate fi deajuns stimat $i a$a sä se tributeze cel putin in parte recuno$tinta preameritatä bärbatilor acélóra ce au desudatu pentru un scop atit de folositor $i martir comun national“. Considerä cä in acest fei guvernul román „nu va pätimi nici о daunä, reintorcindu-se spesele de tot $i de altä parte va reputa gloria acea netrecätorie ca dupä misiunea sa prea­­demnä a colucra spre ridicarea, spre inflorirea $i propä$irea de$teptärii Na­tionale románé $i pinä va exista un picior de román va fi räsunat, märimea $i generozitatea unui guvern, atit de interesat pentru Lätirea luminei §i dey teptärii intre poporul acéla martir a cärui sträbuni a räspindit odatä lumina lumei intregi“.15 Ministerul Cultelor $i Instructiuni Publice, avind in vedere recoman­­darea Consiliului Superior de a se cumpära unele manuscrise ale lui $incai ?i Micu oferite spre vinzare de Al. Gavra, roagä pe episcopul din Oradea, prin scrisoarea din 14 aprilie 1865, sä facä „cunoscut care ar fi spesele pentru edi­tura acelor scrieri istorice spre a putea apói a lua dispozitiunile cuvenite“.16 Ca räspuns, la 29 mai 1865 Episcopia din Oradea, dupä ce aratä pretul edi­­tärii operelor celor doi corifei ai $colii Ardelene, i$i manifestä dorinta ca acestea „sä iasä cu litere sträbune, hirtie finä $i litere alese, adicä tip frumos §i neted“.17 Ministerul Instructiunilor Publice, „avind in vedere cit de maré interes ar fi pentru istoria nationalä de a poseda asemenea documente“, supune spre 14 Idem, f. 8. 15 Idem, f. 21. 16 Idem, f. 22. 17 Idem, f. 27.

Next

/
Thumbnails
Contents