Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
66 NICOLAE VLASSA 2 baoth, Adonai, Semesilamps, Ablanathanalba etc., etc. — vocabula Abrasax e deosebit de frecvent incizatä pe gemele infä$i$ind hibrida fiin;ä. De aici insä $i pina la a se putea spune cä anguipedo-alectorocefalul il portretizeaza, efectiv, pe Abrasax — suprema divinitate a speculator cifric-astrologicangelologice proprii iudeo-gnosticismului, piya? ap^cov-ul celor 365 de „ingeri“ — este о cale lungä $i, de altminteri, prin nimie justificata. A?a se $i explica faptul cä cele mai noi studii ne aga legatura dintre (pe nedrept numitele!) „geme-abrasax“ $i gnosticism10 sau о admit exclusiv sub rezerva contaminärilor dintre basilidianismul vulgarizat $i magia din antichitatea tirzie (sec. Ill—IV).11 In lumina celor expuse, gema ce ne refine atenfia (vezi pl. X a) ramine una dintre extrem de numeroasele piese ale genului12. Publicind-o, L. Jeposu- David era convinsä cä gema este anepigrafä ?i» in consecin^ä, nici nu-i ilusträ reversul. De altfel, pe revers era lipitä о micä fi§ie de hirtie, cu numärul de inventar: С. C. 264/1958. La distanda de douä decenii de la data publicärii, reinventariindu-se piesa13, fi§ia de hirtie de pe revers a fost indepärtatä, sub ea observindu-se patru litere incizate (vezi pl. XI b). Constatarea a determinat aparipa unei note, in care scurta inserippe e semnalatä $i comentata14. Cei dói autori nu pot decide asupra caracterului celor patru litere capitale (vezi pl. XI b $i XI c), socotind cä ele ar putea fi őri grece$ti őri latiné15. ín fapt, ele sínt, indiscutabil, grece$ti. Justa este, in schimb, observapa autorilor cä cele patru litere sínt de citit ín sens dextrograd16. Cínd discutä insä gravarea ca atare a textului, autorii sínt persuadati de ideea cä ea — gravarea — s-ar fi fäcut sinistrograd. Conform acestei päreri, gravorul antic 1-ar fi executat mai íntíi pe A, apói pe £, I §i E17. Necalculíndu~$i just spaiiul disponibil, gravorul a ajuns, cica, sä „inghesuie“ ultimele litere (Q I §i E), E ajungínd tocmai in marginea bordurii reversului géméi18. In consecin;a, nu i-ar mai fi íncaput litera N, cäci gravorul intentiona sä serie — ín conceppa autorilor — (N)EICA19. NEICA ar fi — zic autorii — 10 Nemaivorbind de pretinsul caracter „paleocre$tin“ al unor atare piese! 11 Vezi pertinentele observari ?i impresionanta bibliografie pusä la contribute de A. Delatte — Ph. Derchain, Les intailles magiques gréco-égyptiennes, Paris, 1964, p. 23—23 (in continuare: IMGE\) $i> mai ales, RAC, V, col. 201—202, s.v. Engel (V — Katalog der Engelnamen, nr. 4). 12 Vezi IMGE (unde se dau numai tipuri, nu ;i variantele), p. 25—42, nr. 1—41. 13 Care, in prezent, poartä numärul de inventar 2024. 14 Vezi Éva Lakó — Nicolae Gudea, Despre о gema gnostica cu, inscripfie din Muzeul de Istorie si Arta din Zaläu, in ActaMP, III, 1979, p. 449—450. (Menponam cä numele primulái autor este Eva Lakó — a$a cum apare, corect, in sumarul volumului, la p. 5 —, nu Eva Lakó, cum iscale$te la p. 450, nici E. Lakö, cum figureazä, la aceea$i paginä, in colontitlu. Cit private aversul gemei, ilustrat de autori in fig. 1 b ;i 1 d, a apärut, din inadvertent^, cu jósul in sus). 15 Ibidem, p. 449. 16 Ibidem. 17 Ibidem, p. 150. 18 Ibidem. 18 Ibidem.
